lângă Baia Mare ar urma să funcţioneze un complex industrial de genul celui pe care compania Roşia Montană Gold Corporation vrea sa îl construiască în Munţii Apuseni.
Acest Prokhorov, a fost declarat de Forbes printre cei mai bogaţi oameni din Federaţia Rusă, imediat după Abramovici, fiind unul din oligarhii apropiaţi premierului Vladimir Putin. Pentru a ne face o idee despre acesta, iată ce informaţii am mai găsit:
Miliardarul rus Prokhorov vrea casă de 25 milioane $
În noiembrie 2009, dezvoltatorii imobiliari din New York erau în alertă, după ce s-a aflat că miliardarul rus Mihail Prokhorov, îmbogăţit din afaceri cu metale, îşi caută o „căsuţă”. Miliardarul era interesat de echipa de basket New Jersey Nets şi avea nevoie şi de o reşedinţă pe pământ american, pentru a-şi putea urmări de aproape investiţia.Rusul ar vrea să înceapă exploatarea aurului cât mai repede şi anunţă investiţii de aproximativ 100 de milioane de euro. Uzina „Aurul” a fost în centrul celui mai mare scandal de poluare din istoria recentă a României: în anul 2000, apele cu cianură ale unui iaz de decantare din apropierea Băii Mari au poluat masiv râul Tisa, iar din acel moment activitatea fabricii de prelucrare a aurului a fost oprită.
Prokhorov este cunoscut ca un mare cheltuitor, care ţine la eticheta de miliardar. Mai mult, la înălţimea de 2,06 metri, are nevoie de o locuinţă cu plafonul cât mai ridicat, care să nu îi stânjenească imaginea. Prokhorov este un om cu greutate în lumea sportului de performanţă, dupa ce a finanţat mai mulţi ani echipa de fotbal CSKA Moscova şi este foarte apreciat în Rusia pentru felul în care ştie să conduca şi să dezvolte un business.
Prokhorov s-a arătat interesat de un apartament tip penthouse din Brooklyn de numai 25 de milioane de dolari, pe care să îl folosească la petrecerile de pomină pe care le dă pentru prieteni şi apropiaţi. Pe locul doi ar fi un penthouse mai modest, dar mai retras, care costă 7,5 milioane de dolari, însă şansele ca rusul să îl cumpere sunt sub 50%, întrucât nu se prea se potriveşte stilului său grandoman.
Însă, până la începerea procesului de prelucrare a minereului de pe haldele de steril din Maramureş şi exploatarea unor perimetre miniere din judeţele Maramureş şi Satu Mare, noii patroni ai „Aurului” maramureşean aşteaptă avizul final de funcţionare din partea autorităţilor de mediu. Pentru ca acest lucru să se întâmple, proprietarii trebuie să investească masiv pentru a atinge standardele europene de mediu. În acest context, rusii au anunţat deja o investiţie de aproximativ 100 milioane euro în tehnologii de prelucrare a minereurilor neferoase, în urma cărora ar putea rezulta „cantităţi apreciabile de aur şi argint”.
Potrivit şefului Gărzii de Mediu Maramures, Călin Crişan, obţinerea autorizaţiei de mediu nu este deloc imposibilă, însă cu anumite condiţii:
„Normele europene prevăd ca tehnologia folosită pentru prelucrarea aurului cu ajutorul cianurilor trebuie să ducă la o concentraţie de 10 miligrame de cianura pe litru de apă în lichidul care iese din instalaţia industrială pentru a fi depozitat în iazul de decantare. Aici, în acest iaz, cea mai mare parte a cianurii este descompusă sub acţiunea naturală a razelor ultraviolete conţinute în lumina solară. Restul cianurii ar trebui oprit de staţia de epurare, pe care investitorii ruşi s-au angajat să o construiască”
Oare de ce spre deosebire de proiectul Roşia Montană, proiectul acesta nu a fost la fel de criticat. Doar Stephanie Roth, considerat unul dintre cei mai cunoscuţi opozanţi ai proiectului Roşia Montană, a luat atitudine împotriva preconizatei reluări a extragerii aurului cu cianura în Baia Mare. Acesta invocă în sprijinul opoziţiei sale poluarea râului Tisa din anul 2000.
„Există o coaliţie formată din mai multe organizaţii neguvernamentale, numită «România Fără Cianură». Noi milităm pentru interzicerea totală a folosirii cianurilor în domeniul acesta, pentru că există şi alte modalităţi de a obţine aurul, fără cianură. Prin definitie, cianura este toxică şi nimeni nu ne poate convinge de contrariu"De asemenea, The Jamestown Foundation şi Eurasia Daily Monitor au remarcat faptul că autorităţile române se pregătesc să permită exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor în cazul ruşilor care deţin fabrica din Baia Mare, în timp ce tergiversează avizarea proiectului minier de la Roşia Montană, deţinut de canadieni şi americani. Blocarea exploatării aurului în Munţii Apuseni este justificată prin pericolul reprezentat de cianuri, însă The Jamestown Foundation şi Eurasia Daily Monitor spun că acest pericol nu împiedică proiectul din Baia Mare, deşi „Aurul” şi-a închis porţile în urma scandalului provocat de accidentul ecologic din anul 2000. Pe plan local, autorităţile şi sindicaliştii sunt încântaţi de perspectiva reluării activităţii industriale, pentru că aceasta ar însemna circa 500 de noi locuri de munca, în plină criza. Exista însa şi localnici care se tem de reluarea extragerii aurului cu ajutorul cianurii, deoarece, în urmă cu 10 ani, peretele unui iaz plin cu apă poluată cu cianura s-a surpat din cauza ploilor de primavară, iar apa otravită a ajuns în râul Tisa. Profesorul Claudiu Tudorancea de la Universitatea „Babes-Bolyai” spune că,
„din punct de vedere al biodiversităţii, în urma poluării de atunci, râul Tisa a devenit echivalentul unui deşert",
pentru că peştii şi celelalte vieţuitoare acvatice au fost exterminate de otravă. Uzina „Aurul” şi-a închis porţile în urma scandalului provocat de acest accident. Fosta uzina a fost „botezată” ulterior Transgold. După mai multe runde de licitaţii, activele fostului Transgold au fost cumpărate de britanicii de la Oxus Gold şi Kazach Gold, pentru 16 milioane de lei noi. Cele două companii au înfiinţat ulterior Romaltyn Mining, care a trecut 100% în proprietatea Kazach Gold, după ce aceasta a cumpărat participaţiunea britanicilor. Afectaţi de criza financiara, „kazacii” au fost cumpăraţi de Polyus Gold, cea mai mare companie auriferă din Rusia.
Deocamdată, nu este foarte clar modul în care va funcţiona afacerea. Analiştii economici spun că există două variante. Prima ar fi cea în care oligarhul Mihail Prokhorov va relua finanţarea efectivă a mineritului şi va prelucra în Baia Mare minereul extras pe plan local. Cea de-a doua varianta ar fi cea în care compania lui Prokhorov ar prelucra în Baia Mare minereul aurifer extras din Siberia. Motivul ar fi simplu. Expertul în economie Alexandru Benea spune că Uniunea Europeana are taxe vamale relativ mici pentru importul de minereuri, tocmai pentru a asigura materie primă ieftină pentru unităţile industriale din cele 27 de state membre. Pe de alta parte, autorităţile comunitare au impus taxe vamale mari pentru produsele metalurgice finite ori semifinite, tocmai în ideea de a proteja industria metalurgică europeană.
„Oligarhii ruşi au speculat foarte prompt aceasta situaţie. Ei au cumpărat la preţuri convenabile combinate metalurgice din România. Deţinătorii de mine din Rusia ori din Ucraina aduc în România minereuri, cu taxe vamale mici. Apoi, ei prelucreaza aceste minereuri în combinatele pe care le deţin în România. Produsele obţinute sunt vândute pe piaţa comună europeană fără nici un fel de alte taxe vamale. Preţurile cerute de oamenii de afaceri ruşi sunt mai mici decât cele de pe piaţa europeană, pentru că salariul unui muncitor din Maramureş este, cu siguranţă, mult mai mic decât cel al unui muncitor în metalurgie care lucrează, de pildă, într-un combinat din Luxemburg ori din Marea Britanie. Este perfect legal şi este o metodă inteligentă de a specula oportunităţile oferite de legislaţia comunitară",a spus Alexandru Benea. De fapt, reţeta este folosită şi de alte societăţi deţinute de magnaţii din fosta URSS în România. Aşa procedează, de pildă, societatea rusească TMK, care deţine combinatul siderurgic din Reşita, ori concernul rusesc Mechel, care deţine două combinate în Câmpia Turzii, fostul combinat Industria Sârmei, iar în Târgovişte, fostul Combinat de Oţeluri Speciale. De asemenea, reţeta a fost folosită şi de omul de afaceri ucrainean Sergey Taruta, patronul echipei de fotbal Metalurg Donetk.
Cam asta-i situaţia! Putem sta liniştiţi! Ruşii ne lucrează pentru ei (mă rog, pentru unii)!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu