Anunţul privind invitarea României în South Stream, rivalul proiectului european Nabucco, oferă analiştilor de la Chişinău cheia în care trebuie citită istoria prăbuşirii regimului Voronin şi chiar a unei posibile uniri.
Recenta înţelegere dintre guvernul român şi Gazprom vizează direct Chişinăul, susţine analistul moldovean Petru Bogatu, într-un editorial publicat marţi de „Jurnal de Chişinău” sub titlul „South Stream în schimbul Republicii Moldova”. „Există o singură explicaţie plauzibilă a surprinzătoarei atitudini favorabile luată de autorităţile române faţă de gazoductul rusesc. La orizont, îndărătul calculelor economice, se întrezăreşte o tranzacţie politică. Se pare că preşedintele Traian Băsescu acceptă proiectul South Stream pentru a-şi realiza „proiectul de suflet”, care nu este altceva decât integrarea Republicii Moldova în UE şi evadarea ei din sfera de influenţă rusească”, susţine Petru Bogatu.
Evoluţiile recente din regiune au adus României mai multe atuuri în jocul energetic, motiv pentru care Moscova a început să curteze Bucureştiul: noul guvern bulgar este reticent faţă de participarea la South Stream şi acceptarea scutului antirachetă pe teritoriul României întăreşte poziţia geostrategică a ţării.
O viziune similară a exprimat şi analistul Victor Gurău, intervievat de Vlad Cubreacov pentru publicaţia „Flux”, cu o orientare diferită de cea a „Jurnalului de Chişinău”. Pentru Victor Gurău, răcirea relaţiilor dintre preşedinţii Traian Băsescu şi Vladimir Voronin a fost refuzul celui dintâi de a participa la proiectul South Stream. Accederea la putere a democraţilor de la Chişinău şi încălzirea relaţiilor cu România au venit odată cu acceptul Bucureştiului de a „trăda” proiectul Nabucco.
Analistul consideră că Rusia a profitat de interesele Bucureştiului în Republica Moldova şi de câştigarea procesului de la Haga pentru delimitarea platoului continental pentru a „lovi” acolo unde nu se aşteptau oponenţii gazoductului South Stream - în România.
Evoluţiile recente din regiune au adus României mai multe atuuri în jocul energetic, motiv pentru care Moscova a început să curteze Bucureştiul: noul guvern bulgar este reticent faţă de participarea la South Stream şi acceptarea scutului antirachetă pe teritoriul României întăreşte poziţia geostrategică a ţării.
O viziune similară a exprimat şi analistul Victor Gurău, intervievat de Vlad Cubreacov pentru publicaţia „Flux”, cu o orientare diferită de cea a „Jurnalului de Chişinău”. Pentru Victor Gurău, răcirea relaţiilor dintre preşedinţii Traian Băsescu şi Vladimir Voronin a fost refuzul celui dintâi de a participa la proiectul South Stream. Accederea la putere a democraţilor de la Chişinău şi încălzirea relaţiilor cu România au venit odată cu acceptul Bucureştiului de a „trăda” proiectul Nabucco.
„În acest moment, interesele Bucureştiului şi ale Kremlinului s-au intersectat. Federaţia Rusă doreşte un parteneriat strategic cu România. Costul pentru ieşirea României din proiectul Nabucco este Republica Moldova. Integritatea teritorială şi posibila reîntoarcere a Republicii Moldova la sânul Patriei etnice şi istorice depinde în totalitate de Bucureşti. Federaţia Rusă nu pierde nimic, dar câştigă enorm”spunea Victor Gurău.
Analistul consideră că Rusia a profitat de interesele Bucureştiului în Republica Moldova şi de câştigarea procesului de la Haga pentru delimitarea platoului continental pentru a „lovi” acolo unde nu se aşteptau oponenţii gazoductului South Stream - în România.
„Toate acestea se întâmplă cu acordul tacit al marilor puteri din UE”adaugă Gurău, explicând că Germania, Italia şi Franţa acceptă jocul energetic al Moscovei.
Preluare de pe cotidianul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu