Marele răsboiu și politica României

Clujul în sec. XVI

Acte privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană

Cine trage primul

Pe calea lui Zamolxe

Nu se lasă!

Să stăm liniștiți... Tătucu' ne spune că nu ne lasă... Nu pleacă din politică... Să nu ne îngrijorăm!
Dom'le am răsuflat ușurat! Mi s-a luat o pitră de pe inimă! Chiar mă gândeam: ce ne facem noi din 2014 încolo? Cine ne mai conduce? Cine ne mai hăhăie? Cine ne mai reprezintă și cine ne mai asigură succesurile de care zău, avem atâta nevoie?
Omule, totuși poate te mai răzgândești o dată. Ce zici? Uite o adaptare potrivită:

 „Pauzele lungi și des(uri), cheia marilor „succesuri”!"

Căutătorii de povești

La pas prin „reeducările” de la Pitești, Gherla și Aiud

Confesiunile unui asasin economic

E adevărat, nu se numește JHON, ci JOHN, dar pentru România el se numește JEFFREY FRANKS! Metodele sunt cam tot alea. Și-ar trebui să nu uităm cine l-a adus în țară, atât pe el, cât și pe urmașii lui, indiferent cum s-ar numi...
Aici e vorba de metode de lucru...

Izvorul neamului

Psihologia poporului român

Destine românești

Drama sacrificării lui Eminescu

Regionalizarea şi armata

„Nu este grav ce ne dezvăluie ministrul Dobriţoiu, ci extrem de grav! Toate elementele legate de ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă armatei – nu numai rezerviştilor, ci şi componentei active, conduc la un singur scop: aducerea acesteia în stare de incapacitate de ripostă pentru un anume moment. Acel moment este regionalizarea României. Marinarul Suprem a afirmat în repetate rânduri că, dacă politicienii acceptă modificarea Constituţiei în sensul acceptării reorganizării României pe anumite regiuni administrative, el demisionează pe loc. Prin urmare, acesta este scopul final şi principal al mandatului său încredinţat de oricine, dar nu de România.

Pe fondul regionalizării, orice regiune îşi poate obţine practic independenţa – cazul Kosovo. Singurul impediment în astfel de situaţii este ca un stat să deţină o armată puternică, de aceea aducerea armatei române în incapacitate de ripostă şi regionalizarea, fac parte din acelaşi pachet. Despre reorganizarea administrativă pe regiuni, ni se vând tot felul de variante cum că aşa e în UE. Tot ni se aduce ca argument organizarea pe „regiuni economice de dezvoltare”, că aşa e în UE. Aici este marea gogoriţă care ni se vinde. În realitate, statele din UE sunt organizate administrativ pe regiunile tradiţionale istorice, nu pe regiuni de dezvoltare economică. Regiunile de dezvoltare economic au caracter virtual şi temporar, nu au în niciun caz caracter administrativ. Cele de dezvoltare economică nu au delimitare administrativă, ci pot intersecta doar în context economic diverse regiuni administrative, uneori şi zone inter-statale, dar nu au caracter administrativ. În România sunt 9 astfel de regiuni istorice care pot avea caracter administrativ, fix după modelul UE: Muntenia, Oltenia, Transilvania, Crisana, Moldova, Dobrogea, Bucovina, Banat şi Maramureş. Sunt cele de aici: http://bistrita24.ro/upload/harta.jpg. Pe astfel de regiuni istorice sunt împărţite administrativ şi Germania, şi Spania, şi orice stat, nu pe regiuni de dezvoltare economică care au şi caracter adminsitrativ. Însă Băsescu nu spune despre acest tip de organizare administrativă, ci despre o totul alta, care combină cele 9 regiuni care ar trebui să fie de drept cele administrative, în aşa fel încât ies 8 după un model care încalcă principiul istoric. Aşa arată modelul lui Băsescu: http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2011/06/Regiuni_Dezvoltare1.jpg. Moldova e ruptă în 2, la fel Transilvania. Ce este mai dubios? Una din cele 8 vehiculate cuplează 6 judeţe: CV, HG, MS cu BV, SB, AB. Deci leagă forţat judeţele secuieşti exact de aurul din Apuseni şi divide Transilvania istorică, astfel încât ponderea populaţiei maghiare sau maghiarizate să domine o regiune. E rupere aici: la un referendum regional, cu 3 judeţe secuieşti şi 3 româneşti, declararea independenţei e chestie de rutină. Cu tot cu aurul din Apuseni. O astfel de regiune, poate fi destabilizată extrem de uşor în aşa fel încât să îşi declare independenţa. În fapt, Transilvania ca regiune istorică, are 9 judeţe: în afara de cele 6, mai sunt şi HD, CJ, BN. Într-o astfel de regiune cu 3 judeţe maghiare şi 6 româneşti, un referendum în scopul declarării independenţei nu are succes.

Războiul spionilor în interiorul şi dincolo de graniţele României

Dumnezeu nu foloseşte armament psihotronic

Marele răsboiu şi politica României

Imaginarul violent al românilor

România ca o pradă

Haiducii Dobrogei