28 decembrie 2012

Semne & simboluri

Secretul suprem

Ultima aventură: Universul

Haiducii Dobrogei

Deportările în masă din R.S.S. Moldovenescă din 13 - 16 iunie 1941

Codul Muncii - pe înţelesul tuturor - 2011

Teroriştii secreţi

Rădăcinile naziste ale „Bruxelles UE”

26 decembrie 2012

Război valutar mondial!

Premierul nipon Shinzo Abe a anunţat necesitatea slăbirii cursului de schimb al yenului faţă de dolar la un raport de 90:1, acuzând SUA şi unele ţări UE de acţiuni care conduc la consolidarea altor valute naţionale în raport cu dolarul şi euro, relatează Wall Street Journal, citat de BFM. Astfel, premierul japonez este al doilea oficial din G7, după guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King , care a spus că băncile centrale din unele ţări ar putea fi implicate într-un război valutar, ceea ce complică relaţia dintre state. Şeful executivului nipon a cerut Băncii Japoniei să ia măsuri împotriva acestei tendinţe, care vine din SUA şi Europa, şi să reducă moneda naţională la un curs de 90 de yeni pentru un dolar. La începutul tranzacţiei în Asia, dolarul era apreciat luni la 84,38 de yeni. Potrivit premierului japonez, rata de schimb de 90 de yeni pentru un dolar ar trebui să vină în sprijinul exportatorilor japonezi. 'Băncile centrale din lumea întreagă tipăresc bani pentru a sprijini economia şi a creşte exporturile. America este un exemplu concludent în acest sens', a spus preşedintele Băncii Centrale a Japoniei, referindu-se la politica Rezervei Federale a SUA privind acumularea de lichidităţi pe piaţă prin volumul mare de achiziţii de obligaţiuni de stat şi alte active. Banca Japoniei ia în considerare noi măsuri privind inflaţia în ianuarie, iar în prezent îşi relaxează politica monetară, care ar trebui să ducă la slăbirea yenului. Abe şi alţi lideri ai Partidului Liberal Democrat se pronunţă doar pentru o slăbire moderată a yenului, deoarece importurile au crescut semnificativ din luna martie a.c. ca urmare a accidentului nuclear de la centrala Fukushima, în urma devastatorului cutremur de pământ de 9 grade şi a valului seismic ce a urmat.
Sursa: Capital
Interesante sunt însă comentariile de pe pagina sursă!

11 decembrie 2012

Apel către Lichelul

Ai dus USL-ul la 66%, deşi îl puteai duce şi la 90. N-or să-ţi facă statuie pentru asta, dar sînt gata să te împăieze. Nu le forţa mîna.
Te-ai cocoţat sus, pe un catarg de care alţii au fost spînzuraţi. Ca să te dea jos, romånii au ieşit pe caniculă, pe ploaie, pe viscol şi pe ger. Ar fi ieşit şi dacă ar fi fost cutremur, inundaţii, holeră sau lăcuste. Nu-i ispiti iar.
Ţara asta ţi-a dat multe. Ţi-a dat ocazia să torni la Securitate, să faci contrabandă, să intri în Partidul Comunist, să te îmbogăţeşti, tu şi familia ta, în anii beznei şi ai frigului. Ţi-a dat halatul de mătase, cusut cu aur, în care o să-ţi petreci bătrîneţile. N-o obliga să-ţi dea şi papucii.
Ai fost de cinci ori ministru al drumurilor şi nu avem autostrăzi. Ai fost de cinci ori ministru al navelor şi nu mai avem flotă. Ai fost de două ori primar al Capitalei şi nu mai avem, pe strada Mihăileanu, o casă care aparţinea statului. Ai fost ales, dacă punem şi suspendările, de patru ori preşedinte. Şi, după cum se arată, nu avem preşedinte. Avem, în schimb, răbdare. Dar e pe terminate.
Ura. Ai făcut din această interjecţie un substantiv public. Fereşte-te de verbele din '89.
Stai doi ani liniştit. Îţi plătim noi salariul, paza, mesele, transportul. Nu ne cere şi bacşiş.

...

Continuarea pe catavencii.ro...

10 decembrie 2012

Reuşita lui Băsescu

Ei bine, da dom'le! Ce n-au reuşit alţi politichieni, i-a ieşit lui! El, doar el, maestrul loviturilor sub centură. El, vajnicul învingător. Chiar a reuşit!! În stil mare, cumva! A reuşit să-i unească pe români!! Împotriva lui şi împotriva alor lui!!
Bravo, băselu! Eşti un mare politician!
Şi la urma urmei, nu-i rău de loc. Dacă tot n-ai reuşit să-i uneşti pe români alături de tine (e drept că nu te-ai străduit în acest sens, ba dimpotrivă!) iată că ai reuşit să-i uneşti împotrivă-ţi...
Bravos!!



7 decembrie 2012

Prof. Acad. DINU C. GIURESCU: MANIFESTUL către ROMÂNI

ROMÂNI!
Mergeţi la vot în număr mare, pentru că: la o prezenţă a românilor de peste 60-65%, UDMR-ul (care din 22 de ani a guvernat 13,7 ani - cel mai mult) nu mai intră în parlament şi nu mai poate şantaja partidele cu care se va alia, în cazul unei prezenţe mici. Poate ne trezim o dată pentru totdeauna şi le dăm o lectie...!
Dacă sunteţi patrioţi, dati mai departe!
DINU C. GIURESCU:
„Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre".

Iniţiativa de a desfiinţa judeţele se înscrie într-un şir de acţiuni care sunt menite, pe de-o parte, să destrame unitatea teritorială a ţării şi, pe de altă parte, să şteargă identitatea noastră naţională. Se anulează, cu o trăsătură de pix, toată această întocmire care are o vechime între 600 şi 700 de ani, intrată în conştiinţa noastră, a mea.

Eu sunt din Vlaşca mai întâi, apoi din Argeş, şi pe urmă, evident, sunt din România, fiindcă Vlaşca şi Argeşul sunt parte din România. Ce facem? Ştergem cu buretele, ştergem cu pixul - tot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cetăţeanul cu codul numeric personal cutare, pe care îl înscriu cu două-trei semne acolo, într-o listă şi, în felul acesta, am robotizat întreaga Românie. Eu nu mai aparţin unui judeţ, nu mai aparţin României. Aparţin unor sigle, unor numere înscrise… E trist! Aşadar, ce se întâmplă acuma cu desfiinţarea judeţelor se înscrie în două tendinţe foarte clare din ultimii ani. Pe de o parte destrămarea teritorială a României şi, pe de altă parte, ştergerea identităţii noastre ca români. Am să enumăr câteva argumente:

  • Primul: regiunile de dezvoltare, acel faimos proiect, din păcate al UDMR-ului: 50.000 km², taie Transilvania în două, pe linia trasată de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.

  • Al doilea: statutul minorităţilor care se pregăteşte. Dacă se adoptă, prin formulă magică a asumării răspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale, sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale în Transilvania care vor face tranziţia de judeţele secuieşti, şi până la graniţa cu Ungaria.

  • Al treilea argument: legea arhivelor, în speţă întoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastră ştiţi ce înseamnă asta? Să le întorc unde? Emitentul a fost până în 1918, Ungaria sau Austria. Acolo le întorc? Eu cred că nu-şi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregătesc României. Dacă le-aş propune Statelor Unite să întoarcă arhivele de la Arhivele Naţionale Centrale din Washington DC la diferiţii emitenţi, eu cred că s-ar uita şi ar spune probabil că este un act de trădare naţională, de destrămare a unităţii Statelor Unite.

  • Al patrulea argument: legea educaţiei. Suntem educaţi după moda nouă europeană, în care 92% dintre elevii autohtoni au mai puţine drepturi decât 8% dintre elevii minoritari. E bine că au minoritarii drepturi, dar vreau ca şi majoritarii să aibă aceleaşi drepturi! Aceeaşi lege enumeră 22 de principii directoare, unul din principii este şi cultura, identitatea şi istoria românească, dar în lege nu se află nimic pentru promovarea acesteia. Mai mult decât atâta: finanţarea este favorizantă pentru minoritari: dacă sunt 10 elevi minoritari români într-un sat, desfiinţăm şcoala respectivă, iar dacă sunt zece minoritari într-un sat, facem o şcoală specială. Iată, deci, ce înseamnă legea educaţiei europene… Nu mai vorbesc de autonomia universitară, care acolo e proclamată cu litere groase dar, în realitate, universităţile sunt supravegheate, acuma, cum nu au fost niciodată înainte, după bunul plac al rectorului şi al altora.

  • Al cincilea argument: nu mai avem manual de istoria românilor. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar înăuntru e tranşată, ca la abator, istoria românilor pe teme mari, pe care le înţelege un om care cunoaşte istoria românilor, dar nu unul care trebuie s-o înveţe, fiindcă principiul cronologic a fost desfiinţat.

  • Al şaselea argument: eu pot să insult acuma drapelul ţării, personalităţile marcante… În lege nu mai există incriminare penală pentru acest lucru, pentru profanarea sau batjocorirea simbolurilor naţionale. Fac ce vreau şi ce păţesc? În cazul cel mai bun, dacă acţionează guvernul sau autoritatea, primesc o amendă.

  • Al şaptelea argument: am aflat cu stupoare că asociaţia culturală Forumul Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş nu primeşte un leu de la Guvern pentru acţiunile sale culturale.

  • Al optulea argument: ora de istorie la televiziunea romană nu mai este. Nu mai există, pur şi simplu.

  • În al nouălea rând: desprinderea propagandistică, şi chiar mediatică, a celor două judeţe şi jumătate secuieşti.

  • În al zecelea rând: reforma sistemului sanitar, care poate să ducă foarte departe, spre dezastru. Peste toate – şi cu asta am terminat – vine anularea Parlamentului. Asumarea răspunderii este o formulă extraordinară, ca să nu mai conteze Parlamentul. Marea Adunare Naţională era mult mai logică decât Parlamentul de astăzi. Spunea Constituţia din ’65: „forţa conducătoare din Republica Socialistă România este Partidul Comunist Român” – monopolul puterii. Era clară puterea. Deputaţii votau aşa cum spunea Partidul. Acuma nu! Avem un regim, chipurile, pluralist şi, în schimb, ne asumăm răspunderea încât orice lege poate să treacă în momentul de faţă, fiindcă Guvernul beneficiază de o majoritate aritmetică, care nu mai corespunde în niciun fel cu opţiunile şi cu sentimentele populaţiei.

Revin la judeţe. Acestea nu sunt o creaţie a lui Mircea cel Bătrân. Judeţele erau acolo şi Mircea le-a întărit. Nu sunt o creaţie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo. Domnitorul unirii şi fondatorul monarhiei le-au întărit doar. Culmea este că Uniunea Europeană nu ne cere această desfiinţare a judeţelor. Este o mistificare grosolană, urâtă de tot, să spui oamenilor că UE ne cere aşa ceva. Dar nu este adevărat! Franţa şi-a menţinut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel. Fiecare unitate teritorială cu numele ei este acolo, numai noi le desfiinţăm. Partea cea mai gravă e că vor să ne şteargă memoria, vor să ne şteargă identitatea. Prin toate aceste răsturnări, prin toate aceste acţiuni de buldozer, pur şi simplu, vor să fiu ca frunza pe apă - căci frunza este acum un simbol - să nu mai ştiu ce e cu mine, să fiu un fel de cetăţean, aşa, al nimănui, care locuiesc într-o regiune desemnată printr-o cifră romană, şi care voi fi, încă o dată, înscris, printr-un indicativ numeric, într-o listă. Acest tip de om nu are decât nevoi imediate: trebuie să se ducă la mall, să cumpere o maşină şi să călătorească, poate, în străinătate, şi să se îmbrace bine. Asta este tot, dar în cazul ăsta România: adio! Aici este partea cea mai gravă. Prin desfiinţarea judeţelor îmi iei baza mea teritorială care de sute de ani există acolo. Bunicul meu s-a născut în Buzău, şi judeţul Buzău există şi astăzi. De patru generaţii suntem buzoieni prin naştere. Ăla este primul loc. Îmi ştergi şi Buzăul? Ce fac? Unde sunt născut? În raionul Stalin din Bucureşti?

Se vehiculează teoria că noi am ajuns în Transilvania prin secolul XII-XIII... Asta este o veche temă de propagandă: neputând să conteste majoritatea absolută a românilor, au început să spună: „da, dar voi aţi venit după noi, şi noi am fost primii ocupanţi” şi alte teorii din acestea. În Ardeal, însăşi constituirea voievodatului Transilvaniei în cadrul regatului maghiar este un ecou al formei vechi de organizare, din vremea când românii conlocuiau cu slavii pe teritoriul Ardealului. (aşa cum a fost voievodatul Ţării Romaneşti). Cât priveşte judeţele, să luăm două exemple: Maramureşul şi Bihorul. Sunt forme vechi de organizare pe care regatul maghiar, în momentul în care a încorporat Transilvania, le-a preluat şi le-a transformat în comitatele regatului. Iar mai târziu, când Ungaria a făcut dualismul cu Austria, a reînfiinţat toate judeţele. Judeţele din Transilvania sunt judeţele care s-au constituit de-a lungul vremilor. Atât de puternică era instituţia, încât Austro-Ungaria a extins această instituţie a comitatelor, echivalentă cu judeţele, pe toată Ungaria mare, aceea din 1867. Tot ce am înşirat până acuma, acei paşi mai mari sau mai mici pentru destrămarea unităţii teritoriale şi a demnităţii româneşti, merg toate ca un şuvoi către o singură ţintă, suprimarea articolului 1 din Constituţie: România este stat naţional, unitar, suveran şi indivizibil. Asta le trebuie, asta vor să suprime. Şi o suprimă în momentul în care, în conştiinţa elevilor din liceu, dispare Istoria românilor ca materie de învăţământ, sau când cetăţenii dintr-o urbe nu mai au conştiinţa că sunt români. Poate nici măcar că sunt bucureşteni sau braşoveni, ci aşa, nişte cetăţeni în derivă printr-o regiune de dezvoltare, numerotată cu 1,2,3, 4 sau 5. Dacă doriţi să rememoraţi, sau să vedeţi pentru prima oară, cine au fost cei care au distrus judeţele României, să ne întoarcem în 1950, ca să vă arăt o lege adoptată de Marea Adunare Naţională, chiar în anul care reprezenta debutul obsedantului deceniu. Aş spune cel mai urât, cel mai trist şi cel mai greu de suportat deceniu din istoria modernă a României. E vorba de „Legea nr. 5 din 1950”, cea care desfiinţa judeţele României, şi o făcea sub conducere sovietică.

Astăzi, la Punctul de Întâlnire am adus un extras: „Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române. În temeiul art. 38 din Constituţia Republicii Populare Române, văzând Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 935 din 31 august 1950, adoptă următoarea lege pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române Articolul 1”... Fiţi foarte atenţi la acest articol 1, fiindcă argumentaţia comuniştilor sovietici din anii ’50 seamănă foarte mult cu ceea ce se oferă astăzi ca motivaţie. Tot sub masca bunăstării economice şi a atragerii unor fonduri şi a cooperării dintre tot felul de persoane fizice şi juridice, sub aceeaşi motivaţie ne este propusă acum, ca şi atunci, desfiinţarea judeţelor. Iată aşadar ce spune acest articol 1:

Pentru asigurarea dezvoltării industriei şi agriculturii, în scopul construirii socialismului şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare şi la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, TERITORIUL ROMÂNIEI SE ÎMPARTE ÎN: REGIUNI; ORAŞE; RAIOANE. Regiunile din Republica Populară Română şi capitalele lor sunt:...

Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre. E de spus numai că fiecare om trebuie să-şi dea seama că soarta lui personală, afară de beneficiarii regimului, depinde de ce se joacă acuma. Se joacă integritatea teritorială a României, se joacă stabilitatea ei, se joacă identitatea, sentimentului că eşti român, se joacă apărarea ţării. Statul de astăzi nu mai apără România. Statul de astăzi apără pe altcineva, dar nu obştea românească. De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie să spună NU. „Nu!” – la ceea ce se pregăteşte în momentul de faţă şi să revenim la tradiţiile noastre, să revenim la puterea noastră din totdeauna.
 Autor: Prof. Acad. DINU C. GIURESCU

„Fereşte-mă doamne de prieteni". Mostenirea clandestină


Moştenirea clandestină


Partea I-a:
Partea a II-a:
Partea a III-a:
Partea a IV-a:
Acelaşi Larry L. Watts publică în decembrie 2012:

3 decembrie 2012

Glume... româneşti

Regina Elisabeta, Obama şi Băsescu mor şi ajung în iad.
După un timp, Elisabeta:
- Mi-e dor de Anglia! Vreau să sun acasă, să văd ce mai face lumea acolo.
Sună regina, vorbeste cam 5 minute şi apoi îl intreabă pe diavol:
- Cât îţi datorez pentru convorbirea asta?
- 5 milioane $.
Semnează regina cecul de 5 milioane şi se duce la cazanul ei...
După câteva momente, Obama ţipă:
- E rândul meu! Vreau să sun şi eu, să văd ce se întâmplă în Statele Unite, ce fac americanii!
Sună Obama, vorbeşte cam 10 minute, după care îl intreabă pe diavol:
- Ei, cât îţi datorez pentru convorbirea asta?
- 10 milioane $.
Obama, cu o privire tăioasă, semnează un cec de 10 milioane şi se duce la locul lui...
Văzând asta, Băsescu solicită şi el, pe un ton vehement:
- Vreau să sun în România, să văd ce fac românii, dacă au scăpat de corupţie? Vreau să vorbesc cu miniştrii, cu deputaţii, vreau să vorbesc cu toţi!
Sună Băsescu în România, stă la telefon vreo 2 ore, vorbeşte cu toate neamurile, cu toţi prietenii, cu toţi deputaţii şi miniştrii, întreabă dacă mai trăieşte Ponta, Antonescu...
După ce termină de vorbit, se pregăteşte să-i plăteasca diavolului:
- Scuze, am stat cam mult... Cât îţi datorez?
- Un dolar...
- Poftim?! Doar un amărât de dolar?!
- Păi, da... Că dacă suni dintr-un iad în altul, se consideră convorbire locală...

......................................................................................................................................

Într-o iarnă, în toiul nopţii, Ion este trezit din somn de bătăi puternice în geam.
- Alo, e cineva acasă?
Deschide Ion geamul, la care individul care bătea îl întreabă:
- Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
- N-am nevoie, domnule. Lasă-mă să dorm, că e 12 noaptea.
Peste 10 minute, iarăşi bătăi:
- Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
- N-am nevoie, domnule. Nu eşti sănătos la cap, să mă trezeşti pentru asta la miezul nopţii?
Peste încă 10 minute, alte bătăi:
- Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
- Domnule, dacă nu mă laşi în pace, chem poliţia.
În fine, individul pleacă. A doua zi dimineaţă, în adăpostul pentru lemne, Ion nu mai găseşte niciun lemn, în schimb găseşte un bilet: „Să nu zici că nu te-am întrebat...”

1 decembrie 2012

Asasinii economici ai României. Ce-i (Cine-i) leagă pe Traian Băsescu, Jeffrey Franks, Sorin Blejnar şi «blonda lui Boc»?

Nu o singură dată, ci repetat, guvernul bicefal Băsescu-Boc a fost atenţionat de organismele Uniunii Europene pentru inadvertenţe, omisiuni şi neclarităţi în raportările statistice periodice.

lată că momentul adevărului a sosit. Puterea de la Bucureşti este cel puţin complice la o manoperă sistemică de falsificare a indicatorilor macroeconomici, care a împins la decizii politice greşite, ale căror efecte sunt trădarea de ţară, în varianta subminării economice şi a ştirbirii suveranităţii şi independenţei politice, urmare a aservirii faţă de organizaţii străine. Deşi anticipăm lipsa voinţei politice de a scoate adevărul la lumina legii, este bine să se ştie că faptele ce urmează pot fi cuantificate penal cu detenţia pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Ce ne spun faptele? Din vremurile în care se negocia şi semna, pe bază de mită, aderarea şi integrarea României în familia euro-atlantică, datele macroeconomice ale României au fost sistematic falsificate. Astfel, la momentul actual, anul 2012, diferenţa dintre datele macroeconomice reale şi cele făcute oficial publice (după "prelucrarea" de către Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză) a ajuns, pe calea adâncirii diferenţei, menţinută în mod voit, dintre capacitatea administrativă macroeconomică şi capacitatea de evoluţie a economiei reale şi pe calea efectelor dezvoltării economiei reale, la dimensiuni considerabile. Datele privind produsul industrial brut sunt subevaluate cu circa 20 la sută (PIB real = PIB comunicat public + 20%).

Aceasta subevaluare a datelor economiei reale a fost necesară pentru a se demonstra, pe bază de date false, că România are nevoie de împrumuturi internaţionale. Manopera prelucrării statistice frauduloase a fost realizată în cadrul unei strategii integrate pe care „asasinii economici” - în cazul României, Jeffrey Franks şi predecesorii săi - au aplicat-o la nivel global. Coordonatorii strategiei sunt marii anonimi din spatele Fondului Monetar Internaţional, având ca executanţi agenţii ocultei financiare din fiecare ţară, plasaţi la conducerea instituţiilor macroeconomice, respectiv persoane cumpărate, relativ ieftin, cu funcţii, bani şi alte avantaje.

Aplicarea unui astfel de plan de asasinare economică a fost favorizată de elemente pe care FMI le-a identificat în România şi valorificat ca atare: lipsa unor strategii economice viabile; incapacitate administrativă (instituţională şi legislativă); corupţie în proporţii de subminare a economiei naţionale. Pe baza acestor date false, FMI a elaborat ofertele de finanţare (însoţite de condiţii economice dure care ţinteau, de fapt, achiziţionarea, la preţuri derizorii, a activelor economice de importanţă naţională), acceptate imediat de agenţii din centrele naţionale de decizie economică şi politică naţională. Menţionăm că FMI are nevoie şi de datele reale, cu titlul de „date de uz intern” şi pentru aceasta a apelat la o reţea de furnizare: economişti, şefi ai băncilor, persoane din staff-ul primului-ministru, Consiliului Naţional Fiscal, Institutului Naţional de Statistică. Unele dintre instituţiile cărora li s-au solicitat, în acest mod neoficial, datele reale, nu au putut răspunde la respectivele solicitări pentru simplul fapt că, în condiţiile instituţionalizării prelucrărilor statistice false, practic nu au avut acces la datele adevărate.

În aceste condiţii, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a luat legătura, cu acceptul lui Traian Băsescu, cu şeful ANAF, Sorin Blejnar pentru a preleva datele reale direct din bilanţuri. Sursele noastre ne-au comunicat faptul că existenţa unei interceptări „accidentale” a posturilor telefonice cu numerele 0728.666.063 şi 0741.239.082 ori accesarea bazelor de date ale operatorilor reţelelor respective de telefonie ar putea furniza dovezi irefutabile privind funcţionarea sistemului descris.

Mai mult, am avea şi surpriza de a constata că şi "blonda lui Emil Boc" este integrată comandoului asasinilor economici ai României. O altă menţiune importantă, care se impune, este aceea că, de regulă, şefii instituţiilor menţionate nu sunt direct angajaţi, ci câte unul-doi colaboratori apropiaţi acestora. Un vicepreşedinte de la Institutul Naţional de Statistică nu a acceptat iniţial să intre în reţeaua agenţilor informaţi. Urmările imediate au fost presiunile şi ameninţările cu demiterea, dacă nu consimte la furnizarea informaţiilor solicitate. În loc de concluzii.

În condiţiile utilizării datelor macroeconomice reale şi ale elaborării şi execuţiei corecte şi responsabile a bugetului naţional, România nu ar fi avut nevoie de împrumuturile FMI, sau în nici un caz în cuantumul în care au fost atrase. Din acest moment al anului 2012, când România trebuie să ramburseze către FMI 1,2 miliarde euro, începe lungul şir al anilor de scadenţă, care vor îngropa şi mai mult economia românească, fapt ce atrage atenţia asupra necesarului de soluţii macroeconomice punctualizate pentru depăşirea marilor dificultăţi ale anilor de scadenţă.

Având în vedere că FMI a debutat ca un fond mutual internaţional şi statele participante îşi cer drepturile, iar această misiune instituţională a fost ulterior denaturată, se pune întrebarea dacă la nivelul conducerii FMI sunt cunoscute acţiunile lui Jeffrey Franks şi cui servesc ele.

Şerban Foarţă - „Sat, sat, telesat”

România - LA MULŢI ANI!


Războiul secret pentru distrugerea României


28 noiembrie 2012

Ce avem noi aici?

Era o replică celebră în seria „BD...” (BD = Brigada Diverse):
Dar asta-i doar introducerea... Un amic îmi trimite un email care mă îndemna să introduc nişte coordonate în Google Earth (sau Google Maps) şi să chiar vedem ce avem noi aici? Mai ales că acele coordonate sunt pe teritoriul României. Iată imaginea:
Coordonatele (afişate şi pe imagine) sunt: 45°42'12.73"N 21°18'7.53"E

Ei? Ar putea cineva să ne spună despre ce este vorba? O imagine de la o înălţime mai mare arată aşa:
Cineva din zona Timişoara ar putea să spună ceva? Punctul este între localităţile Urseni, Moşniţa Nouă şi Rudicica. Se înscrie cineva la cuvânt?

18 octombrie 2012

Româna cu sau fără profesor

Izvoarele istoriei românilor


Basarabia românească

Un viitor pentru trecut

Crează-ţi mediul! Dicţionar de termeni

Creştinismul de-a lungul secolelor

Documentele lui Ştefan cel Mare

Cleptocraţia masoneriei bolşevice din România

Minunele naturei

Anul 1850! Scriere în limba română, folosind caractere chirilice! Mai rar de văzut aşa ceva...

Războiul spionilor în interiorul şi dincolo de graniţele României

Puterea din umbră

Conferinţele grupului Bilderberg

24 august 2012

Accident de muncă la Caracal

Deoarece e clar că „onorabilul” pare că va reveni la Cotroceni, n-avem ce-i face (aşa păţeşti în umbra licuricilor mari fie ei din est sau din vest :( ...), măcar să ne mai amuzăm...
Textul următor l-am primit într-un mesaj email. El se află pe mai multe site-uri, dar datorită savorii aparte, nu m-am putut abţine să nu-l reproduc. Mulţumesc, oricum, autorului.

Vă scriu în răspuns la cererea dvs. de a vă da amănunte suplimentare în Secţiunea 3 a Raportului de Accident de Muncă unde am completat ca drept cauză „slaba planificare” ca fiind cauza accidentului meu.
Aţi cerut, în mod expres, explicaţii amănunţite cu privire la accident şi sper că detaliile care urmeaza vor fi suficient de clarificatoare.
Eu sunt zidar de meserie. În ziua accidentului lucram singur pe acoperişul unei clădiri înalte de 6 etaje. După ce mi-am terminat treaba, am realizat că mi-au rămas cărămizi nefolosite, care, cântărite mai târziu, au fost găsite a cântări aproximativ 270 kg. Decât să car cărămizile jos în braţe, în mai multe etape, am considerat că e mai bine să le cobor toate odată într-un butoi, folosind scripetele instalat în acest scop în spatele clădirii.
Am asigurat frânghia la nivelul solului, am urcat pe acoperiş, am împins butoiul în afara clădirii şi am încărcat cărămizile. După aceea, am coborât de pe acoperiş să dezleg frânghia, ţinând-o foarte strâns ca să asigur o coborâre lentă a cărămizilor. Veţi observa în Secţiunea 11 a Raportului de Accident de Muncă întocmit că eu am o greutate de 72 kg.
Datorită surprizei pe care am avut-o când am fost literalmente SMULS de la sol într-un mod complet neaşteptat, mi-am pierdut prezenţa de spirit şi am uitat să dau drumul la frânghie. Cred că nu este nevoie să vă mai spun, am început o ascensiune rapidă către acoperiş. În
apropierea etajului 3, m-am întâlnit cu butoiul încărcat cu cărămizi care acum se îndrepta vertiginos către sol, întâlnire în urma căreia m-am ales cu capul spart, zgârieturi minore şi o claviculă fracturată.
Datorită impactului, ascensiunea mea a încetinit pentru o secundă după care a continuat rapid către nivelul acoperisului, neoprindu-mă decât atunci când degetele mâinii drepte au înţepenit în scripete până la nivelul celei de-a 3-a falange. Din fericire, între timp mi-am recăpătat prezenţa de spirit şi am fost în stare să mă ţin strâns de frânghie în ciuda faptului ca începusem să am dureri. Aproape simultan, oricum, butoiul cu cărămizi a lovit solul şi ca urmare a impactului, fundul butoiului a cedat. Acum, sărăcit de greutatea cărămizilor, butoiul cântărea doar 27 kg. Mă refer din nou la greutatea mea; cum probabil v-aţi imaginat deja, am început o coborâre rapidă. În vecinătatea etajului 3, am întâlnit butoiul care acum urca; ca urmare a întâlnirii m-am ales cu fracturi la glezne şi cu mai multe tăieturi şi zgârieturi la picioare şi în general.
Aici, norocul meu a început să se schimbe usor. Întâlnind butoiul, a fost bine că mi-a încetinit uşor căderea doar în măsură să-mi limiteze rănile, când am căzut pe grămada de cărămizi şi din fericire, am scăpat doar cu 3 vertebre fisurate.
Îmi pare rău să vă spun, aşa cum stăteam întins pe grămada de cărămizi, cu dureri atroce, incapabil să mă mişc, din nou mi-am pierdut prezenţa de spirit şi am scăpat frânghia din mâini. Aşa cum stăteam întins pe spate, am putut să văd cum butoiul gol şi-a început călătoria în jos, către mine, fenomen care explică cele 2 fracturi la picioare.
Sper, din tot sufletul, că acest raport răspunde la toate întrebările dvs.

12 iulie 2012

Camarade, nu fi trist, fiindcă ACTA n-a murit...

Probabil că unii, mai naivi, au crezut ca ACTA a murit! Dar, nu, nu e aşa! Organismele din Europa şi Canada au preluat cele mai rele elemente ale acorduului comercial de combatere a contrafacerii şi le-a strecurat într-un nou tratat privind comerţul, denumit CETA. Michael Geist, profesor de drept la Universitatea din Ottawa, a descoperit documentele privind CETA şi le-a expus pe blog-ul său. Deasemenea, a declarat că CETA este o modalitate ca susţinătorii ACTA să obţină ceea ce şi-au propus, însă fără a atrage atenţia asupra acestui lucru. „UE intenţionează să folosească Acordul de Comert Canada-UE (CETA), care se află în fazele finale ale negocierilor, ca mecanism prin care să implementeze dispoziţiile ACTA”, a avertizat Geist. Potrivit documentelor la care s-a făcut referire, datate din luna februarie 2012, Canada şi UE au convenit deja să includă multe din normele ACTA în cuprinsul CETA, inclusiv cele privind conservarea probelor, măsurile referitoare la daune şi normele de frontieră. Geist a adăugat că acordul face referire la ACTA şi, mai mult decât atât, discuţiile sunt destul de avansate, datorită faptului că nu s-a manifestat prea multă opoziţie faţă de CETA. Cele mai controversate elemente ale acordului au fost eliminata, a sustinut John Clancy, purtătorul de cuvânt al Comisarului UE pentru comerţ, Karel de Gucht. Răspunzând întrebărilor cu privire la similitudinile dintre cele două acorduri, Clancy a declarat că părţile cele mai controversate ale acordului au fost înlăturate. „Articolele 27.3 şi 27.4 din ACTA nu fac parte din actualul text al CETA. Textul la care se face referire datează din luna februarie, suferind, între timp, modificări”, a explicat Clancy Pirate Party din Marea Britanie a avertizat Comisia Europeană cu privire la faptul că, prin CETA, doar au deghizat ACTA: „Scurgerile recente de documente arată că UE intenţionează să utilizeze CETA, un acord aflat în fazele finale de negociere, ca mecanism backdoor pentru a implementa prevederile ACTA”.
Sursa: The Inquirer

13 mai 2012

Cea mai clară poză a Pământului

Cea mai clară poză a Pământului! A fost făcută de cel mai nou satelit meteo rus, Electro-L, de la o distanță de 36.000 km. Spre deosebire de alte fotografii cu Terra, aceasta a fost făcută dintr-o singură bucată. Cele mai multe imagini făcute de NASA și alte agenții spațiale sunt compuse din mai multe poze. Satelitul rusesc face genul acesta de poze la fiecare jumătate de oră, dar poate fi programat să facă și odată la 10 minute, dacă sunt observate probleme meteorologice.


România - carte de vizită

Paradis sau uitare

2 aprilie 2012

„Evreii comunişti din Securitate s-au răzbunat în mod talmudic pe legionari”

Constantin Iulian, preşedintele Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti: „evreii comunişti din Securitate s-au răzbunat în mod talmudic pe legionari”.

29 martie 2012

„Pierdem războiul cu hackerii"

He, he!!
Shawn Henry, înalt oficial al FBI (executive assistant director) a declarat, într-un interviu pentru Wall Stret Journal, că instituția sa pierde războiul cu hackerii!
Şi asta deoarece „criminalii internetului sunt pur și simplu mult prea talentați, iar măsurile de apărare sunt mult prea slabe”, în condiţiile în care anul 2011 a fost marcat de atacuri repetate ale mişcărilor Anonymous şi LulzSec. Aceste atacuri au vizat multinaţionale şi organizaţii guvernamentale, poliţieneşti sau militare...
Ia uite dom'le cum apar astfel de declaraţii chiar în momente în care multe state ar cam face paşi înapoi în legătură cu ACTA!!! Păi să nu te minunezi?
Oricum, noi ca simpli muritori şi adepţi ai libertăţii de exprimare (măcar pe internet!) ar trebui să apreciem mişcările de genul Anonymus!
Ce să spun? La mai mare! 

Aroganţă şi obrăznicie americană

Bloomberg ne anunţă că:

România încearcă să-şi exploateze rezervele de „shale gas” în tentativa de a-şi asigura securitatea energetică. Chevron are o concesiune care acoperă mai mult de 2.300 de kilometri pătraţi în regiunea de est a regiunii Bârlad. Compania intenţionează să sape prima sondă de explorare în a doua jumătate a anului 2012, în funcţie de procesul de licenţiere. Ca şi în SUA, criticii explorării avertizează asupra riscurilor de mediu. Satul Banca, România, circa 170 km de Bucureşti, este prezentat aici, pe 22 martie.

Această scurtă notă este precedată de o fotografie. Asta:
Sub această poză se scrie, citez:
The village of Banca, Romania, about 170 miles from Bucharest, on March 22. Photograph by DANIEL MIHAILESCU/AFP/Getty Images
Adică poza ar reprezenta satul Banca (de fapt trebuie să fie vorba de comuna Banca). Probabil că un amărăştean occidental născut, crescut şi eventual îmbătrânit pe asfalt, care n-a călcat o dată desculţ în iarbă, poate crede că aşa ar arăta satele României. Ori noi vedem că e vorba de o fotografie ce ne prezintă o stână aflată undeva în afara satului!
Cum se numeşte atitudinea asta de a-i privi şi prezenta de sus pe ceilalţi decât AROGANŢĂ?!

18 februarie 2012

Carte interzisă: „Meritocraţia”

16 februarie 2012

Organizaţiile secrete şi puterea lor în secolul XX

Pentru cine are ochi să vadă şi urechi să audă...

Plăcuţă bilingvă...

14 februarie 2012