Se afișează postările cu eticheta Libertate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Libertate. Afișați toate postările
28 februarie 2013
25 ianuarie 2013
Dominaţia guvernelor asupra internetului continuă să crească
Cel mai recent raport semi-anual de transparenţă emis de Google arată că puterea guvernelor asupra internetului continuă să crească. Multe dintre cererile formulate către Google pentru furnizarea de date confidenţiale vin din partea autorităţilor americane.
În ultimele şase luni, guvernele din toată lumea au formulat 21.000 de cereri de date confidenţiale, privind 33.000 de utilizatori. Numărul solicitărilor a crescut cu 70% faţă de valorile din primul raport de transparenţă, emis de Google în 2010. Guvernul american a făcut aproape 40% dintre solicitări, respectiv 8.438, cu privire la 14.791 de utilizatori. Numărul de astfel de solicitări a crescut cu 33% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, în cazul Statelor Unite.
Google a acceptat să furnizeze datele solicitate în 88% dintre cazuri, deşi cele mai multe dintre ele încalcă legislaţia americană priving confidenţialitatea informaţiilor de pe e-mail (ECPA). Google nu s-a ferit să critice procedura prin care sunt făcute solicitările, mai ales că adeseori autorităţile nu au nevoie de un ordin judecătoresc pentru a accesa informaţiile disponibile pe e-mail.
Dominaţia guvernelor asupra internetului a crescut şi în afara Statelor Unite, potrivit site-ului eff.org. Din 2010, de când Google a început să monitorizeze atent şi să cuantifice solicitările de această natură, numărul cererilor formulate de guvernele din toată lumea a crescut cu 70%.
În Europa de pildă, numărul cererilor făcute de guverne pentru eliberarea de date confidenţiale privind anumiţi utilizatori a crescut cu aproape 100%, în regiunea Asia-Pacific cu peste 200%, iar în Africa de Nord cu peste 100%.
Numărul solicitărilor formulate de guverne către Google a scăzut, în schimb, în America de Sud cu 60% din 2009 până în prezent.
În ultimele şase luni, guvernele din toată lumea au formulat 21.000 de cereri de date confidenţiale, privind 33.000 de utilizatori. Numărul solicitărilor a crescut cu 70% faţă de valorile din primul raport de transparenţă, emis de Google în 2010. Guvernul american a făcut aproape 40% dintre solicitări, respectiv 8.438, cu privire la 14.791 de utilizatori. Numărul de astfel de solicitări a crescut cu 33% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, în cazul Statelor Unite.
Google a acceptat să furnizeze datele solicitate în 88% dintre cazuri, deşi cele mai multe dintre ele încalcă legislaţia americană priving confidenţialitatea informaţiilor de pe e-mail (ECPA). Google nu s-a ferit să critice procedura prin care sunt făcute solicitările, mai ales că adeseori autorităţile nu au nevoie de un ordin judecătoresc pentru a accesa informaţiile disponibile pe e-mail.
Dominaţia guvernelor asupra internetului a crescut şi în afara Statelor Unite, potrivit site-ului eff.org. Din 2010, de când Google a început să monitorizeze atent şi să cuantifice solicitările de această natură, numărul cererilor formulate de guvernele din toată lumea a crescut cu 70%.
În Europa de pildă, numărul cererilor făcute de guverne pentru eliberarea de date confidenţiale privind anumiţi utilizatori a crescut cu aproape 100%, în regiunea Asia-Pacific cu peste 200%, iar în Africa de Nord cu peste 100%.
Numărul solicitărilor formulate de guverne către Google a scăzut, în schimb, în America de Sud cu 60% din 2009 până în prezent.
Raportul Google: aici.
6 ianuarie 2013
4 decembrie 2012
27 iulie 2012
12 iulie 2012
Camarade, nu fi trist, fiindcă ACTA n-a murit...
Probabil că unii, mai naivi, au crezut ca ACTA a murit! Dar, nu, nu e aşa! Organismele din Europa şi Canada au preluat cele mai rele elemente ale acorduului comercial de combatere a contrafacerii şi le-a strecurat într-un nou tratat privind comerţul, denumit CETA.
Michael Geist, profesor de drept la Universitatea din Ottawa, a descoperit documentele privind CETA şi le-a expus pe blog-ul său. Deasemenea, a declarat că CETA este o modalitate ca susţinătorii ACTA să obţină ceea ce şi-au propus, însă fără a atrage atenţia asupra acestui lucru. „UE intenţionează să folosească Acordul de Comert Canada-UE (CETA), care se află în fazele finale ale negocierilor, ca mecanism prin care să implementeze dispoziţiile ACTA”, a avertizat Geist.
Potrivit documentelor la care s-a făcut referire, datate din luna februarie 2012, Canada şi UE au convenit deja să includă multe din normele ACTA în cuprinsul CETA, inclusiv cele privind conservarea probelor, măsurile referitoare la daune şi normele de frontieră. Geist a adăugat că acordul face referire la ACTA şi, mai mult decât atât, discuţiile sunt destul de avansate, datorită faptului că nu s-a manifestat prea multă opoziţie faţă de CETA.
Cele mai controversate elemente ale acordului au fost eliminata, a sustinut John Clancy, purtătorul de cuvânt al Comisarului UE pentru comerţ, Karel de Gucht. Răspunzând întrebărilor cu privire la similitudinile dintre cele două acorduri, Clancy a declarat că părţile cele mai controversate ale acordului au fost înlăturate. „Articolele 27.3 şi 27.4 din ACTA nu fac parte din actualul text al CETA. Textul la care se face referire datează din luna februarie, suferind, între timp, modificări”, a explicat Clancy
Pirate Party din Marea Britanie a avertizat Comisia Europeană cu privire la faptul că, prin CETA, doar au deghizat ACTA: „Scurgerile recente de documente arată că UE intenţionează să utilizeze CETA, un acord aflat în fazele finale de negociere, ca mecanism backdoor pentru a implementa prevederile ACTA”.
Sursa: The Inquirer
15 aprilie 2012
16 februarie 2012
9 octombrie 2011
16 septembrie 2011
The Patriotic Act
Iată lista drepturilor individuale la care au renunţat americanii în 2001 prin aşa numitul „The Patriotic Act” (o denumire generoasă şi frumoasă de altfel, nu?)
1 iulie 2011
28 iunie 2011
2 iunie 2011
7 mai 2011
4 mai 2011
14 aprilie 2011
Revoluţie islandeză (tăcută)?
Iată ce-mi trimite un amic, care la rândul său primise de altundeva:
Bună ziua. Uite ce am găsit, ce se vehiculează aici în Spania; mi s-a părut interesant şi am tradus articolul. Mărturisesc că eu nu am ştiut aceste lucruri.
Sursa: http://www.taringa.net/posts/noticias/9443668/Islandia-revolucion-silenciosa.html
Dacă cineva crede că nu există cenzură astăzi, să-mi spuneţi de ce în vreme ce se cunoaşte tot ceea ce se întâmplă în Egipt, ziarele nu au spus nimic despre ce se întâmplă în Islanda?!! În Islanda, ţară în care guvernul a fost demis în totalitate, marile bănci au fost naţionalizate, s-a decis să nu se plătească datoria
creată în Marea Britanie şi Olanda, din cauza politicii lor financiare rău intenţionate şi s-a creat un grup popular pentru a rescrie constituţia.
Şi toate acestea paşnic. O revoluţie împotriva puterii care ne-a adus la criza actuală.
De ce aceste fapte nu au devenit cunoscute de doi ani?
Ce se întâmplă dacă alţi cetăţeni UE vor lua exemplu?
Iata pe scurt, istoria evenimentelor:
2008. Se naţionalizează cea mai mare bancă din ţară. Se prăbuşeşte moneda, bursa îşi suspendă activitatea. Ţara este în stare de faliment.
2009. Protestele populare din faţa parlamentului fac să fie convocate alegeri anticipate şi provoacă demisia primului-ministru şi a membrilor guvernului în bloc. Continuă situaţia economică nefavorabilă. Printr-o lege, se propune rambursarea datoriei către GB (Marea Britanie) şi Olanda având de plată suma de 3.500 de milioane de euro, o sumă pe care toate familiile islandeze ar fi trebuit s-o plătească lunar, pentru următorii 15 ani cu dobândă de 5,5%.
2010. Oamenii ajung să iasă în stradă şi cer ca această lege să fie
supusă referendumului. În ianuarie 2010, preşedintele refuză să o ratifice şi anunţă că se va consulta poporul. La referendumul, organizat în luna martie 93% din voturi au fost împotriva acestei legi. Pentru toate acestea, guvernul începe o anchetă pentru a rezolva responsabilităţile legale ale crizei. Începe arestarea mai multor bancheri seniori şi directori. Interpolul emite un ordin, şi toţi bancherii implicati, pleacă din ţară.
În acest context de criză, se alege o adunare pentru a elabora o nouă constituţie care să includă lecţiile învăţate în urma crizei şi pentru a o înlocui pe cea curentă, o copie a constituţiei daneze.
Pentru a face acest lucru, se merge direct la poporul suveran. Se aleg 25 cetăţeni fără afiliere politică, din cei 522 care si-au depus candidaturile, pentru care era necesar să fie majori şi să aibă sprijinul a 30 de persoane. Adunarea constituţională începe activitatea şi în februarie 2011 prezintă un proiect de constituţie bazată pe recomandările poporului din diverse reuniuni din întreaga ţară.
Noua constituţie trebuie să fie aprobată de către actualul Parlament şi de cel care se va forma după alegerile legislative.
Aceasta este scurta istorie a Revoluţiei din Islanda: demisia guvernului în bloc, naţionalizarea băncilor, un referendum pentru a permite oamenilor să decidă cu privire la deciziile economice, închisoare pentru cei responsabili de criză şi rescrierea constituţiei de către cetăţeni.
S-a menţionat acest lucru în mass-media europeană?
S-a comentat cu privire la acest lucru în talk-show-urile politice?
S-au văzut imaginile de la aceste evenimente la televizor? Bineînţeles că nu.
Islandezii au fost în măsură să dea o lecţie pentru toată Europa, să se împotrivească întregului sistem şi să ofere o lecţie de democraţie întregii lumi.
Multă sănătate.
Ştie cineva mai multe lucruri despre o astfel de evoluţie în Islanda?
4 aprilie 2011
2 martie 2011
27 februarie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)