Limba noastră-i o comoară...

Cine „umblă” frecvent pe net se va lovi la fel de frecvent de schimonoselile la care e supusă limba română. Posibilitatea oferită oricărui internaut de a se exprima, în esenţă un bun câştigat, este în realitate un handicap, pe care oamenii nu-l percep ca atare. Pentru că exprimări de genul:

...desii imi era o teama foarte mare privind starea drumurilor...

Cum pot sprijinii construirea...

...stabilirea unor obiective concrete pentru a imbunatatii o stare de fapt.

arată că ai ceva probleme cu mânuirea acestei unelte numită limba română. Şi chiar dacă în esenţă vrei să exprimi ceva bun, nu poţi ignora forma. Am auzit argumente de genul: „ai înţeles ce-a vrut să spună?” Da, e-adevărat, am înţeles, dar tot mă deranjează exprimarea incorectă. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că în condiţiile în care tehnologia oferă această posibilitate, foarte mulţi internauţi (inclusiv blogeri), nu folosesc diacriticile. De ce? Cred că din comoditate. Din lipsă de respect pentru limba română, dar şi din lenea de a căuta soluţii în a-şi configura calculatorul să folosească diacriticile. Apropó de asta, recomand: http://secarica.ro/html/ro.html

Revenind la greşelile de exprimare ale internauţilor, asta-mi aminteşte de un banc:

Un ţăran cu calul său, în târg... Un gospodar se apropie şi întreabă:
- Trage bine calul dumitale, bade?
- Apăi cum de nu, pe încercate!
Zis şi făcut. Găsesc în târg o căruţă încărcată cu lemne, înhamă calul, acesta se încordează, trage căruţa, dar... intră cu capul într-un zid...
- Bade, da' calul dumitale-i orb!...
- Orb, orb, da' ai văzut ce curajos-îi?

Postări asemănătoare pe categorii