Iradierea alimentelor devine din ce în ce mai frecventă. Poziţia oficială a SUA şi a Marii Britanii, conform căreia radiaţia nu este indusă prin procesare, este falsă. S-a înţeles cu zeci de ani în urmă că radiaţiile pot fi induse prin metodele utilizate la iradierea alimentelor. Întrebarea nu este dacă se întâmplă. Întrebarea este cât de grave sunt riscurile pentru sănătate.
Faptul că iradierea alimentelor conduce la un semnificativ şi bine documentat pericol pentru sănătate, ar trebui să aibă ca rezultat oprirea acestui procedeu chiar înainte de a fi fost pus vreodată pus în aplicare. Asta e ceea ce nu ni se spune şi-ar trebui să ştim, acesta fiind rolul agenţiilor noastre de reglementare în domeniu.
În cele din urmă, însă, ceea ce este cel mai deranjant este faptul că am fost pur şi simplu minţiţi cu privire la aspectul cel mai înfricoşător al iradierii alimentelor. Radioactivitate este indusă de către acesta.
Documentare pentru iradiere induse de Radioactivitate
Nu mai puţin decât Autoritatea Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a documentat în mod clar că iradierea produselor alimentare induce radioactivitate. Reviste medicale au documentat acest lucru. FDA reglează cantitatea de radiaţii acceptabil induse în ambalarea produselor alimentare, în tot acest timp susţinând că alimentele în sine, nu sunt afectate!
În timp ce informează că iradierea induce radioactivitate în alimente, raportul AIEA încearcă să diminueze importanţa acesteia prin compararea ei cu aşa numita background radiation (radiaţia ambientală). Cu toate acestea, nu este o chestiune de una sau alta dintre radiaţii, respectiv cea ambientală sau cea indusă de iradiere. Este vorba despre suma celor două, asta ca să nu mai vorbim din alte surse care ar trebui să fie adăugate, cum ar fi dispozitivele medicale de testare şi scanere aeroport. Acestea toate se adaugă.
O altă problemă este că produsele alimentare sunt ingerate. Alimentele care au devenit mai radioactive prin iradiere sunt introduse în organism şi devin parte a aşa-numitului cellular makeup. Prin urmare, efectele iradierii induse de radiatii în produsele alimentare poate fi mai dăunătoare decât cele date de alte surse.
Ar trebui să ne preocupe iradierea radioactivă indusă în alimente?
Exact cât de rea este iradierea indusă de radioactivitatea alimentară? Aceasta este o întrebare bună - una al cărei studiu este ignorat. La urma urmei, e destul de dificilă cercetarea a ceva ce oficial nu există.
Desigur, ştim că multe studii ce documentează răul produs de alimentele iradiate au fost efectuate. Interesant, o mare parte din efecte tind să coincidă cu efectele produse de radiatii. În 1968, FDA a pus capăt practicii de iradiere a slăninii pentru personalul militar după ce a aflat că animalele de laborator hrănite cu alimente iradiate au murit mai devreme şi a au suferit de o formă rară de cancer, alte tipuri de tumori, probleme de reproducere şi creşteri inadecvate în greutate. Toate acestea sunt asociate cu expunerea la radiaţii ... încă FDA spune acum că iradierea nu dăunează alimentelor şi nu le face radioactive.
Aceasta este răspunsul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (EPA) la întrebarea dacă iradierea alimentelor la poate face radioactive?
Nu. Alimentele nu vin în contact cu materialul radioactiv în timpul iradierea alimentelor, şi nu pot fi contaminate în acest fel. Radiatia, care este prea energică, cu toate acestea, poate perturba echilibrul energetic în nucleele atomilor alimentelor, ceea ce îi face instabili (radioactivi). Acest lucru este cunoscut sub numele de radioactivitate indusă.
Electronul şi razele X pot fi suficient de energice pentru a induce radioactivitate. Pentru a preveni radioactivitate indusă, FDA limitează energia radiaţiei din aceste surse la mai puţin de 4 mega-electron volts. Radiaţiile provenite de la surse de cobalt-60 nu sunt suficient de energice pentru a induce radioactivitate.
Nu-i aşa că-i drăguţ? În primul rând, răspunsurile APE cu un neechivoc nu, statuează că radioactivitatea „nu poate contamina pe această cale”. Apoi, încep să descrie două metode care pot induce radioactivitate, în timp ce susţin că limitările impuse FDA vor preveni ca aşa ceva să se întâmple. Dar, că pur şi simplu nu este adevărat. Raportul AIEA clarifică acest aspect.
Există trei metode de iradiere a alimentelor: raze gamma, raze X, şi fascicule de electroni. La prima vedere, s-ar părea că fasciculele de electroni şi razele X ar fi de preferat, deoarece acestea nu sunt radioactive. Problema, însă, nu este dacă instrumentul folosit pentru a iradia alimentele este radioactiv, ci dacă are ca rezultat radioactivitate în alimente. Remarcabil, există anumite informaţii care arată faptul că razele X produc radiaţii mai multe în produsele alimentare decât alte metode.
Compararea metodelor de iradiere poate fi dificilă. Ceea ce complică şi mai mult lucrurile este faptul că diferitele elemente din alimente reactionează diferit. Iodul, de exemplu, este un nutrient necesar care este uşor de făcut radioactiv, şi este elementul pe care se pune accentul de cele mai multe ori. Evident, diferite produse alimentare răspund în moduri diferite. Prin urmare, concluziile cu privire la absolut toate alimentele şi toate metodele de iradiere nu pot fi trase. Cu toate acestea, unele generalităţi pot fi schiţate.
Un document intitulat Raport privind securitatea şi salubritatea produselor alimentare iradiate a fost elaborat în 1985 de către Advisory Committee on Irradiated and Novel Foods, o agenţie din Marea Britanie. Acesta a fost revizuit de către Organic Consumers Association (OCA), care a concluzionat următoarele:
- Raportul declară în mod clar că razele gamma si electronii de mare viteză pot induce radioactivitate în produsele alimentare.
- Deşi raportul a fost creat pentru scenariu definit ca fiind cel mai rău caz şi a declarat că ar trebui să fie respins, nu există dovezi pentru ipotezele care stau la baza sa.
- Raportul foloseşte peştele şi crustaceele ca standard pentru determinarea radioactivităţii naturale a produselor alimentare, dar nu explică de ce au fost selectate sau cum se compară cu alte alimente. Având în vedere că peştele şi crustaceele nu sunt părţi majore în dieta majorităţii oamenilor, acest lucru e suspect.
- Raportul presupune că consumul de produse alimentare iradiate va fi mic la majoritatea oamenilor. Asta devine pe zi ce trece tot mai puţin adevărat. Refuzul de a lua în considerare consumul tot mai mare de alimente iradiate este suspect.
Grâul neiradiat sau iradiat cu cel puţin trei luni înainte nu a avut efecte la fel de rele. Acest lucru arată clar că iradierea este cauza radioactivităţii induse, mai degrabă decât alte modificări în grâu, pentru că radiaţiile se diminuează cu timpul.
Unul dintre cercetători, dr. Vijaylaxmi, un genetician care mai târziu a devenit membru al personalului de la Universitatea din Texas, a declarat că el
... suspectează puternic faptul că există produse radiolitice care ridică probleme în aceste studii.
În ceea ce priveşte celule poliploide, nu ştim semnificaţia acestor celule, astfel că ne-am exprimat o notă de precauţie, dar studii ştiinţifice au arătat că acestea sunt asociate cu cancerul - dar dacă celulele poliploide duc la cancer sau cancerul produce celule poliploide, noi nu ştim. Dar ştim semnificaţia morţii intrauterine şi răspunsul imuno-deprimant şi l-aş considera ca pe un factor puternic, dacă cineva decide să consume alimente iradiate. În cazul în care alegerea mi-ar aparţine, nu aş mânca alimente iradiate.
Cât de rea este radioactivitatea indusă de iradiere?
În acest moment, este greu de dat un răspuns definitiv la cât de rea este radioactivitatea indusă de iradiere. Deşi nu există dovezi care să arate în mod clar riscurile asociate procedurii de iradiere, cât riscante sunt radiaţiile este dificil de stabilit:
- daunele produse prin iradiere pot fi rapid văzute în acest document produs de Organic Consumers Association, Ce e în neregulă cu iradierea produselor alimentare, cu surse pentru fiecare situaţie (format PDF).
- Acest studiu, Efectul iradierii Gamma pe unele caracteristici ale cojii ouălor şi a maionezei preparate din ouă iradiate, tehnic, arată clar că mai multe aspecte ale ouălor sunt modificate prin iradiere. Azotul volatil de bază este diminuat. Acizi graşi liberi tind să scadă, mai ales la niveluri mai mari ale radiaţiei. Vâscozitatea albuşurilor de ou este schimbată dramatic; ele devin aproape ca apa.
- În Iradierea ouălor: Detaliile, Public Citizen discută riscurile în iradierea produselor alimentare, împreună cu discuţia despre ouă.
- În Problemele alimentelor iradiate: Ce spune cercetarea, Public Citizen citează studii care arată probleme de reproducere şi cancer la mamifere, hemoragii interne fatale la şobolani, decese fetale şi ale embrionilor la şoareci, radioactivitate în organele şobolanilor şi fecale, aşa numitele fruit fly mutations, deficit fatal de vitamina E la şobolani, leziunilor cromozomiale la celule umane, precum şi formarea unei substanţe chimice toxice în produsele alimentare cu conţinut de grăsime, fără nici o legătură cu cele existente în produsele alimentare neiradiate.
Nu ştim cât de mult din daunele cauzate de produsele alimentare iradiate sunt rezultat al radiaţiei. Nu ştim, dar, sunt motive întemeiate să se creadă că aceste daune sunt importante.
Iradierea induce radioactivitate în alimente. Iradierea a fost documentată ca şi cauză pentru prejudicii, şi o mare parte din prejudicii, similare cu tipuri cunoscute ca fiind cauzate de radiaţii. Riscăm să fim minţiţi în mod constant despre radioactivitatea indusă prin iradiere, cum se poate vedea în această listă de citate guvernamentale şi ale unor agenţii, până când vom avea documentaţia legitimă care să demonstreze contrariul, ipoteza raţională este că procedura de iradiere a alimentelor este cauza unui mare rău, şi cel mai probabil cel mai mare rău imaginabil: radiaţiile atomice.
Traducere şi adaptare a acestui articol.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu