Să facem un pic de analiză pe text...
În primul rând, sesizăm autorul documentului: Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti, Facultatea Ingineria Petrolului şi Gazelor, concret, Catedra Geologie-Geofizică. Asta ca să ştim de unde plecăm...
Trecând la titlul documentului, înţelegem că va fi vorba despre „Cercetări privind sursa emanaţiilor de gaze din zona centrală a localităţii Zemeş, jud. Bacău”. Or fi permise prescurtările de cuvinte? ;)
Mai avansăm un pic şi aflăm data documentului: ianuarie 2011! Deci foarte recent...
Cuprinsul ne pune deja în gardă: e vorba de şase capitole mari şi late, ultimul fiind - aşa cum se cuvine unui studiu care se respectă - „Concluzii”.
Apoi vedem şi responsabilii studiului: un „colectiv de cercetare”, un „responsabil de contract” peste care semnează şi domnul rector al universităţii, bineînţeles o semnătură strict administrativă! Ce înţelegem de-aici: că e vorba de un contract. Unul din partenerii contractuluieste universitatea, asta e clar. Cealaltă parte nu mai e clară, dar spre norocul nostru ne lămureşte pagina următoare: studiul s-a întocmit la solicitarea Primăriei Zemeş. Ei, acum lucrurile sunt clare şi pentru noi. Primăria are o problemă cu locuitorii în urma exploziei, ba chiar deflagraţiei (după cum ne spune studiul) dintr-o locuinţă aflată în apropierea alunecării de teren ce a avut loc în 1992...
Buuun... După ce am lămurit cadrul general, trecem la un prim capitol cu titlul „Cadrul geologic general”, dar nu înainte de a sesiza faptul că studiul - în mod sigur - n-a avut o redactare unitară, porţiuni întregi din el fiind scris fără utilizarea caracterelor diacritice! Acest prim capitol pare a fi o reutilizare a unor texte mai vechi utilizate în cadrul catedrei de Geologie-Geofizică. Oricum acest capitol pare a avea doar rolul de „umplutură”, beneficiarul nefiind - în mod sigur - interesat de această prezentare teoretică.
Ei bine, trecând la capitolul următor, aflăm câte ceva despre „Descrierea alunecării” ce a avut loc în iunie 1992. Important este faptul că aflăm „factorii favorizanţi” ai alunecării, factori de tip „naturali” şi „antropici”.
După asta, fraza următoare atrage atenţia: „Un colectiv de cercetare care a reunit specialişti din Institutul de Construcţii Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti a elaborat, sub egida S.C. Petrostar S.A. Ploieşti, o lucrare privitoare la amploarea şi complexitatea fenomenului de alunecare.” Nu ni se spune când s-a elaborat acest studiu, dar se prezintă concluzia: „... în pericol iminent se află şcoala nouă, cele 7 locuinţe de la baza alunecării, depozitul de ţiţei 401 şi drumul judeţean 117.”
De asemenea, ni se spune că - probabil cu ocazia elaborării studiului pomenit mai sus - „au fost efectuate o serie de foraje geotehnice pe toată suprafaţa alunecării, din care s-au recoltat probe netulburate, supuse analizelor geotehnice, pentru determinarea parametrilor fizico-mecanici.”
Urmează un nou capitol referitor la lucrările de cercetare efectuate, care s-au redus de fapt la realizarea a şase foraje geotehnice.
Şi, în sfârşit, concluzia concluziilor cu final cunoscut: „Considerăm că arealul aflat la baza alunecării (zona şcoala nouă - casa nr. 641) prezintă risc mare de declanşare a unor deflagaraţii accidentale, ce pot avea urmări catastrofale, drept pentru care recomandăm evacuarea populaţiei de pe această suprafaţă, zona fiind improprie locuirii.”
Păi conform afirmaţiei de la pagina 19 a studiului: „Petrom a transmis tuturor locuitorilor din zona de ebulment, după producerea alunecării, notificări scrise referitoare la pericolul pe care-l prezintă eventualele iviri de gaze.” Cu alte cuvinte, încă din 1992, concluzia acestui „studiu” era cunoscută. Cu toate acestea, autorităţile locale au ignorat-o, ba mai mult au făcut o nouă şcoală în zona aflată în pericol.
Şi-atunci ce rost a avut acest studiu?
Credem că explicaţiile trebuiesc căutate în absconsele meandre ale gândirii politice ale primarului PD-L-ist Ioan Şelaru care şi-a căutat o umbrelă justificativă în autoritatea pe care ar trebui s-o reprezinte singura universitate de profil a ţării. Iar universitatea respectivă, dincolo de calitatea jalnică a studiului, de dragul unui contract (oare de ce sumă o fi vorba) s-a lăsat atrasă în acest joc.
În primul rând, sesizăm autorul documentului: Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti, Facultatea Ingineria Petrolului şi Gazelor, concret, Catedra Geologie-Geofizică. Asta ca să ştim de unde plecăm...
Trecând la titlul documentului, înţelegem că va fi vorba despre „Cercetări privind sursa emanaţiilor de gaze din zona centrală a localităţii Zemeş, jud. Bacău”. Or fi permise prescurtările de cuvinte? ;)
Mai avansăm un pic şi aflăm data documentului: ianuarie 2011! Deci foarte recent...
Cuprinsul ne pune deja în gardă: e vorba de şase capitole mari şi late, ultimul fiind - aşa cum se cuvine unui studiu care se respectă - „Concluzii”.
Apoi vedem şi responsabilii studiului: un „colectiv de cercetare”, un „responsabil de contract” peste care semnează şi domnul rector al universităţii, bineînţeles o semnătură strict administrativă! Ce înţelegem de-aici: că e vorba de un contract. Unul din partenerii contractuluieste universitatea, asta e clar. Cealaltă parte nu mai e clară, dar spre norocul nostru ne lămureşte pagina următoare: studiul s-a întocmit la solicitarea Primăriei Zemeş. Ei, acum lucrurile sunt clare şi pentru noi. Primăria are o problemă cu locuitorii în urma exploziei, ba chiar deflagraţiei (după cum ne spune studiul) dintr-o locuinţă aflată în apropierea alunecării de teren ce a avut loc în 1992...
Buuun... După ce am lămurit cadrul general, trecem la un prim capitol cu titlul „Cadrul geologic general”, dar nu înainte de a sesiza faptul că studiul - în mod sigur - n-a avut o redactare unitară, porţiuni întregi din el fiind scris fără utilizarea caracterelor diacritice! Acest prim capitol pare a fi o reutilizare a unor texte mai vechi utilizate în cadrul catedrei de Geologie-Geofizică. Oricum acest capitol pare a avea doar rolul de „umplutură”, beneficiarul nefiind - în mod sigur - interesat de această prezentare teoretică.
Ei bine, trecând la capitolul următor, aflăm câte ceva despre „Descrierea alunecării” ce a avut loc în iunie 1992. Important este faptul că aflăm „factorii favorizanţi” ai alunecării, factori de tip „naturali” şi „antropici”.
După asta, fraza următoare atrage atenţia: „Un colectiv de cercetare care a reunit specialişti din Institutul de Construcţii Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti a elaborat, sub egida S.C. Petrostar S.A. Ploieşti, o lucrare privitoare la amploarea şi complexitatea fenomenului de alunecare.” Nu ni se spune când s-a elaborat acest studiu, dar se prezintă concluzia: „... în pericol iminent se află şcoala nouă, cele 7 locuinţe de la baza alunecării, depozitul de ţiţei 401 şi drumul judeţean 117.”
De asemenea, ni se spune că - probabil cu ocazia elaborării studiului pomenit mai sus - „au fost efectuate o serie de foraje geotehnice pe toată suprafaţa alunecării, din care s-au recoltat probe netulburate, supuse analizelor geotehnice, pentru determinarea parametrilor fizico-mecanici.”
Urmează un nou capitol referitor la lucrările de cercetare efectuate, care s-au redus de fapt la realizarea a şase foraje geotehnice.
Şi, în sfârşit, concluzia concluziilor cu final cunoscut: „Considerăm că arealul aflat la baza alunecării (zona şcoala nouă - casa nr. 641) prezintă risc mare de declanşare a unor deflagaraţii accidentale, ce pot avea urmări catastrofale, drept pentru care recomandăm evacuarea populaţiei de pe această suprafaţă, zona fiind improprie locuirii.”
Păi conform afirmaţiei de la pagina 19 a studiului: „Petrom a transmis tuturor locuitorilor din zona de ebulment, după producerea alunecării, notificări scrise referitoare la pericolul pe care-l prezintă eventualele iviri de gaze.” Cu alte cuvinte, încă din 1992, concluzia acestui „studiu” era cunoscută. Cu toate acestea, autorităţile locale au ignorat-o, ba mai mult au făcut o nouă şcoală în zona aflată în pericol.
Şi-atunci ce rost a avut acest studiu?
Credem că explicaţiile trebuiesc căutate în absconsele meandre ale gândirii politice ale primarului PD-L-ist Ioan Şelaru care şi-a căutat o umbrelă justificativă în autoritatea pe care ar trebui s-o reprezinte singura universitate de profil a ţării. Iar universitatea respectivă, dincolo de calitatea jalnică a studiului, de dragul unui contract (oare de ce sumă o fi vorba) s-a lăsat atrasă în acest joc.
Nebănuite „succesuri” să aveţi!
Suma plătită de Primăria Zemeş pentru acest " studiu " este de 56000 Ron .
RăspundețiȘtergere