Bulgaria interzice porumbul modificat genetic!

Citat de-aici:

Autorităţile vecine nu vor ca fermierii să mai cultive porumb modificat genetic! În acelaşi timp, în România, situaţia stă exact invers.

Din 1998 când a fost introdus în categoria plantelor care pot fi cultivate în spaţiul UE, porumbul modificat genetic M810 a stârnit numeroase controverse. Iar de-a lungul anilor, rând pe rând, ţări precum Austria, Ungaria, Grecia, Franţa, Luxembourg şi Germania l-au interzis.

Porumbul M810 este o variantă a porumbului care conţine toxină bacterială Bt, otrăvitoare pentru insecte.

Acum, Bulgaria vrea să interzică şi cultivarea acestui tip de porumb şi importul de produse agroalimentare şi furajere din Argentina, Brazilia, Canada şi SUA, potrivit agenţiei Novinite.

Şi asta în timp ce, în urmă cu doar o săptămână, Valeriu Tabără, ministrul român al Agriculturii, spunea că va susţine la Bruxelles introducerea biotehnologiilor în agricultură, precum şi admiterea procentului de 0,1 la sută OMG şi în transporturile de alimente, nu numai în transporturile de furaje, aşa cum prevede în prezent proiectul de Regulament de la nivelul UE.

Dacă unele ţări sunt contra organismelor modificate genetic, există ţări precum Portugalia care vor chiar să crească suprafeţele cultivate cu OMBG. Oficialii europeni au lăsat la latitudinea fiecărui stat decizia de a folosi sau nu astfel de plante.

Suprafaţa cultivată scade

Chiar dacă la nivel european tot mai multe state interzic cultivarea porumbului modificat genetic, la noi, fermierii români au obţinut, în perioada 2007-2009, o recoltă totală de aproximativ 44.000 tone.

Cele mai mari suprafeţe sunt în judeţele Brăila, Călăraşi şi Arad.

Cu toate că România încă mai cultiva porumb modificat, suprafaţa s-a redus din 2008, când aveam 79.000 de hectare însămânţate, la puţin peste 800 de hectare, în prezent. Este vorba despre terenurile cultivate în scop comercial.

Dacă vorbim despre întreaga suprafaţă de porumb modificat genetic cultivată, la nivelul lui 2009, erau însămânţate peste 3.000 de hectare, potrivit celor de la Greenpeace.

Ce spun cei care contestă cultivarea porumbului M810

În ceea ce priveşte efectele nocive asupra populaţiei, în timp ce susţinătorii organismelor modificate spun că acest soi de porumb nu influenţează dezvoltarea normală a organismului, contestatarii cred că acesta produce dereglări hormonale şi chiar cancer.

Un studiu recent realizat de două universităţi din Franţa pe şoareci a arătat că au apărut probleme cu ficatul şi rinichii după ce au fost hrăniţi cu porumb modificat genetic M810. În schimb, un alt studiu european realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) arată că porumbul M810 nu prezintă un pericol pentru sănătate sau pentru mediu.

Porumbul modificat se găseşte în hrana animalelor, şi apoi indirect în farfuria noastră. De asemenea, există mulţi care spun că poate fi consumat şi de oameni.

Ce produse modificare genetic poate importa şi exporta România?

Exemple de mărfuri modificate genetic care pot fi importate sau exporte şi folosite pentru prelucrare industrială sau hrană pentru animale: porumb dulce, hibrizi destinaţi însămânţărilor, rapiţă, garoafe. Datele sunt stipulate în procedura elaborată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, privind importul, exportul şi tranzitul organismelor modificate genetic care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 19 ianuarie 2011.

Postări asemănătoare pe categorii