28 februarie 2011
27 februarie 2011
26 februarie 2011
Illuminati
Pentru a obține subtitrarea în limba română se pune cursorul pe butonul roșu „CC” după care din meniul contextual se selectează opțiunea „Traduceți subtitrările” și se alege „Română” din lista derulantă.
Partea I:
Partea II:
Partea I:
Partea II:
25 februarie 2011
Puterea informaţiei e suficientă?
Primit prin email:
„Îmi aduce aminte de o poveste din timpul războiului. Portugalia avea pe acea vreme un fel de autostradă, adică o şosea mai acătării care lega Lisabona de nu ştiu ce oraş. Nemţii, care erau aliaţii lor le-au oferit şi le-au dat ajutorul frăţesc să le facă o autostradă ca lumea. Şi, într-adevăr, le-au făcut pe banii lor în locul şoselei vechi o autostradă aşa cum ştia numai Hitler să facă. Eu, când am fost în RDG în 1985, am văzut porţiunea de autostradă între Dresda şi Leipzig, făcuta pe atunci (1936), care este şi acum foarte bună şi are şase sensuri.
Aşa, dar, ce să vezi, vechea şosea era făcută din pietre de caldarâm pe care nemţii le-au încărcat în tren şi le-au dus în Germania ca să-i scape pe portughezi de ele. Pietrele erau însă din minereu de wolfram sau tungsten care se foloseşte la fabricarea de oţeluri aliate pentru blindaje. Nu se găsea nicăieri în lume aşa un mineral. Dar nemţii ştiau, portughezii nu ştiau. Vezi ce înseamnă informaţia?
Cât despre noi, ce să mai zic: nu ne-am ales cu nimic din petrolul de pe valea Prahovei, în timp ce arabii fac cel mai modern hotel din lume şi staţiuni de vis. Probabil că tot aşa va fi cu Roşia Montană: se va găsi vreun cretin, ajuns şef, care le-o va vinde pe nimic, numai ca să ia el ciubuc. Vezi chestia cu Rompetrol.”
„Între CRIZA ŞI TERORISM, ROMÂNIA şi AFGANISTAN sunt singurele puteri ale lumii în domeniul materialelor strategice! AMERICA nu are zăcăminte de URANIU. Tot aşa cum RUSIA nu deţine zăcăminte de WOLFRAM.
Fără aceste două elemente, SUA şi RUSIA sunt ZERO! Sunt nişte neica-nimeni în materie de supremaţie MILITARĂ.
Wolframul, un metal mai scump decât aurul şi mult mai preţios, greu de găsit, este foarte necesar în industria militara şi spaţială, iar uraniul în industria nucleară.
Primul se află, în cantităţi INEPUIZABILE (o mică exagerare, probabil) şi în starea cea mai pură (nemaifiind necesare procedee industriale costisitoare de decantare a lui) doar în ROMÂNIA. La ROŞIA MONTANĂ!
Zbaterea de a pune gheara pe minele de aur de la Roşia Montană are acum o miză periculoasă:
Zăcăminte de wolfram, neexplorate niciodată, se găsesc însă, în cantităţi uriaşe, şi în munţii Retezat (zona Gugu Şureanu, axa care le uneşte trecând prin Vârful Peleaga, ca punct de reper). Exact zona în care a căzut, în urmă cu câteva luni, avionul militar israelian - posibil neîntâmplător în misiune în acea zonă!) şi, înainte de 1989, au fost păzite cu străşnicie, de către DEPARTAMENTUL ZERO.
Cel care le-a detectat, extrasenzorial, era să plătească cu viaţa, în urma unui atentat psihotronic al ruşilor, curajul de a dezvălui adevărul, în cadrul unor cursuri speciale, destinate profesioniştilor din serviciile secrete militare ale României. Numele lui este Vasile RUDAN, cel care, dealtminteri, este şi părintele legendarului Departament.
În aceeaşi zi în care profesorul RUDAN era găsit aproape mort în apartamentul său din Bucureşti (cu câteva zile înainte, el dezvăluise unor apropiaţi din SRI şi DGIA că fusese de două ori ameninţat cu moartea de un anume rus FONAREFF, fost ofiţer KGB), generalul David H. Petraeus, comandantul forţelor americane din Afganistan, avea aproape aceeaşi soartă cu a profesorului român.
Generalului american i se întâmpla asta deoarece, într-o conferinţă de presă, scăpase un alt adevăr: motivul prezenţei NATO în AFGANISTAN nu erau teroriştii. Ci uriaşele zăcăminte de URANIU pur! În Muntii Khwaja Rawash, situaţi la nord de Kabul, dar şi în Koh Mir Daoud, lângă Herat şi Kharkiz, în provincia Khandahar, există cele mai mari zăcăminte de uraniu din lume, la fel cum, în materie de wolfram, România deţine supremaţia mondială.
SĂRACA ŢARĂ BOGATĂ!”
24 februarie 2011
Toate vaccinurile sunt ...periculoase!?
O mărturie cutremurătoare a unui cercetător în vaccinuri care a lucrat mai bine de 10 ani în laboratoarele unor mari companii farmaceutice din SUA: „Din punctul meu de vedere, toate vaccinurile sunt… periculoase. Din mai multe motive. Implică sistemul imunitar uman într-un proces care tinde să compromită imunitatea. Pot să provoace boala pe care, teoretic, ar trebui să o prevină. Pot cauza alte boli în afara celor pe care trebuie să le previna.”
„Oamenii cred că aceste laboratoare, locuri de fabricare sunt cele mai curate din lume. Şi asta NU este adevarăt. Contaminarea apare tot timpul. Obţii tot felul de chestii care ajung în vaccinuri.”
„De altfel, mulţi oameni nu ştiu că unele vaccinuri contra poliomelitei, rubeolei, hepatitei A sau pojarului au fost făcute din ţesuturi de la fetuşi umani… avortaţi.”
Iată întrebările la care nimeni nu vrea să vă răspundă:
• De ce sunt copiii cei care trebuie să primească cei dintâi un vaccin… experimental?
• Ce va face statul în cazul în care copiii şi femeile însărcinate vor fi lezate, vor avea de suferit?
• De ce în SUA şi în Comunitatea Europeană (deci şi în România) se acordă imunitate totală în faţa legii, împotriva oricăror plângeri în instanţă care ar putea rezulta în urma vaccinării? Adică de ce s-a decis că nimeni nu răspunde de efectele vaccinurilor?
• De ce se impune vaccinarea obligatorie când riscurile bolii sunt mici, iar riscurile vaccinării sunt enorme?
• Cum poate fi impusă vaccinarea obligatorie când etica medicală şi legile ţării prevăd pentru orice tratament medical, consimţământul informat al pacientului? Copiii nu pot merge la şcoală sau la liceu dacă nu au vaccinurile făcute!!! V-a informat cineva corect şi v-a cerut acordul să vă vaccinaţi copiii?
• De ce nu există nicio organizaţie care să controleze conţinutul vaccinurilor la firmele producătoare? De ce li s-a interzis oficial specialiştilor noştri de la Institutul Cantacuzino să vorbească cu presa?
Rostul
Brăduţ Florescu, unul din „vechii” publicităţii româneşti, şi-a încheiat contractul cu Realitatea Caţavencu, unde coordona strategia de comunicare a grupului, şi a plecat în Thailanda. Iată ce-a scris după:
Rostul
României i-a dispărut rostul. E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi. O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri.
Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia (bătrânii), pământul şi credinţa.
Bătrânii. România îi batjocoreşte cu sadism de 20 de ani. Îi ţine în foame şi în frig. Sunt umiliţi, bruscaţi de funcţionari, uitaţi de copii, călcaţi de maşini pe trecerea de pietoni. Sunt scoşi la vot, ca vitele, momiţi cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privaţi prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde şi bătute, asta au ajuns bătrânii noştri. Câini ţinuţi afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiţi. O fonotecă vie de experienţă şi înţelepciune a unei generaţii care a trăit atâtea grozăvii e ştearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.
Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în ţara aia? Cine-l mai are şi cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susţine un program care se intitulează „Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajaţi să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supravieţui fără ajutoare de la ţările „prietene”.
La noi chestia asta se numeşte „agricultură de subzistenţă” şi lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca ţăranii să-şi cumpere roşiile şi şoriciul de la hypermarketuri franţuzeşti şi germane, că de-aia avem UE.
Cântatul cocoşilor dimineaţa, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiţă până de Ignat, corcoduşele furate de la vecini şi iazul cu sălcii şi broaşte sunt imagini pe care castraţii de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înţelege şi, prin urmare, le califica drept nişte arhaisme barbare. Să dispară!
Din beţivii, leneşii şi nebunii satului se trag ăştia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Nu ştiu ce înseamnă pământul, câtă linişte şi câtă putere îţi dă, ce poveşti îţi spune şi cât sens aduce fiecărei dimineţi şi fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineaţa şi plecau la câmp cu ciorba în sufertaş. Pe toţi gângavii şi pe toţi puturoşii ăştia i-au făcut comuniştii primari, secretari de partid, şefi de puşcării sau de cămine culturale. Pe toţi ăştia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creştineşte.
Credinţa. O mai poartă doar bătrânii şi ţăranii, câţi mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume şi pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă şi flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or să moară oamenii ăştia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.
Avem, în schimb, o variantă modernă de credinţă, cu fermoar şi arici, prin care ţi se vad ţi ţâţele şi portofelul burduşit. Se poarta la nunţi, botezuri şi înmormântări, la alegeri, la inundaţii, la sfinţiri de sedii şi aghesmuiri de maşini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluţiei. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă şi cu un „Tatăl nostru” spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil. Scuze, domnu' părinte, e urgent.
Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăştia depozite şi vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulţesc, credincioşii se împuţinează, sfinţii de pe pereţi se gândesc serios să aplice pentru viza de Canada.
Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân şi cu bani, cu care se mărită. Băieţii noştri fură bancomate, joacă la pokere şi beau de sting pentru că ştiu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează.
Părinţii noştri pleacă să culeagă căpşuni şi să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct şi cancer pentru multinaţionalele lor, conduse de securiştii noştri.
Sună-ţi familia, pune o sămânţă într-un ghiveci şi aprinde o lumânare pentru vii şi pentru morţi.
Să trăieşti.
Brădut Florescu.
23 februarie 2011
FMI - nu vă sună cunoscut?
Cam asta învaţă unii studenţi în Moldova de peste Prut:
FMI sfătuieşte R. Moldova să contribuie la reducerea cheltuielilor publice şi a dimensiunii sectorului public.
Consideraţii asupra efectelor modificărilor Codului Muncii propuse de Guvernul României
De fapt, am convingerea că e vorba de modificări impuse de FMI, care la rândul său este o unealtă a marelui joc de instaurare a unui guvern mondial... Probabil că guvernul Boc nici măcar nu realizează ce este împins să facă. Asta în condiţiile în care l-ar interesa aşa ceva. Din păcate, probabil că în afară de nevoia de a rămâne la putere, acest guvern nu vede...
22 februarie 2011
Lista E-urilor
De avut la îndemână în magazinele alimentare!!
21 februarie 2011
Crime aerosol (aka chemtrails)
Pentru a obține subtitrarea în limba română se pune cursorul pe butonul roșu „CC” după care din meniul contextual se selectează opțiunea „Traduceți subtitrările” și se alege „Română” din lista derulantă.
Găuri în cer? HAARP şi avansata tehnologie Tesla.
Pentru a obține subtitrarea în limba română se pune cursorul pe butonul roșu „CC” după care din meniul contextual se selectează opțiunea „Traduceți subtitrările” și se alege „Română” din lista derulantă.
De ce nu se va opri Băsescu?
De remarcat articolul lui Dan Cristian Turturică ”De ce nu se va opri Băsescu”. Citat:
Care este, de fapt, problema lui Băsescu cu „greii" din PDL? Şi de unde această nevoie urgentă de a o tranşa acum, urgent, fără nici cea mai mică întârziere?
Cel mai simplu de explicat este impetuozitatea. Un Băsescu străbătând oraşul ca o vijelie, sărind dintr-o întâlnire în alta, când la Banca Naţională, când la Vila Lac, când la Parlament, semnalează un singur lucru: se pregăteşte de o bătălie majoră. În astfel de momente, o altă specie de preşedinte, Iliescu, de exemplu, obişnuit mai degrabă să câştige războaie în negocieri şopocăite, nu ar fi făcut să tremure nici perdelele în drumul său spre ţintă. Băsescu tropăie şi zornăie nu atât pentru că ar vrea să-şi timoreze adversarul, cât pentru că nu prea îl interesează ce mai au de spus nici viitoarele victime şi cu atât mai puţin chibiţii. O dată ce şi-a fixat obiectivul, înaintează spre el cu o determinare care unora le sugerează curaj, altora un spirit de kamikaze, iar altora o fixaţie vecină cu nebunia. Atitudinea lui trădează un singur gând: ce-o fi o fi! Bine sau rău, o să aflăm după.
Ce îl mână de această dată? Lupta pentru controlul Partidului Democrat Liberal? Un răspuns corect, dar insuficient pentru a descrie complexitatea momentului. Teama că PDL va pierde alegerile şi că din acel moment mandatul său de preşedinte va atârna de un fir de păr, că va fi la mâna unei majorităţi parlamentare nu doar ostilă, ci de-a dreptul obsedată de a-l face să plătească pentru toate umilinţele la care a fost supusă? Da, însă nu doar atât.
Ce l-a scos cu adevărat din bârlogul de la Cotroceni este speranţa. Traian Băsescu este convins că a văzut luminiţa de la capătul tunelului, iar senzaţia palpabilă că ar putea ieşi din nou învingător i-a împins în vene o doză masivă de adrenalină.
2010 a fost anul său de coşmar. O economie care nu doar că nu a revenit pe creştere, dar s-a adâncit în recesiune, proteste de stradă violente, prăbuşirea dramatică în sondaje a partidului său, reluarea campaniei mediatice împotriva sa cu o furie şi mai mare decât în timpul campaniei electorale, creşterea consistentă în sondaje a PSD şi PNL, conturarea clară a unui candidat redutabil pentru viitoarele alegeri prezidenţiale, Crin Antonescu, adică şanse mari ca viitorul preşedinte al României să fie marioneta celui mai înverşunat adversar al său, Dinu Patriciu.
19 februarie 2011
18 februarie 2011
Despre suprapopulare
Pentru a obține subtitrarea în limba română se pune cursorul pe butonul roșu „CC” după care din meniul contextual se selectează opțiunea „Traduceți subtitrările” și se alege „Română” din lista derulantă.
Zeitgeist - Their Overpopulation lie verses the Truth
Zeitgeist - Their Overpopulation lie verses the Truth
Abonați-vă la:
Postări (Atom)