Secrete ale căutării cu Google

Internetul: sursă imensă de informaţie utilă şi inutilă. Odată plonjaţi în imensitatea World Wide Web-ului, eşti de obicei copleşit de cantitatea de informaţii şi nu te mai poţi concentra pe ceva anume, lăsându-te condus de ceea ce=ţi apare în cale. De aceea, organizarea informaţiilor este foarte utilă. Este inutil faptul că ştii că ai ceva dar nu-l poţi găsi atunci când îţi trebuie. La fel şi pe internet. Dacă nu poţi găsi ce-ţi trebuie, la momentul potrivit, este degeaba.

Rândurile următoare reprezintă o sinteză a unor reguli de căutare pe internet folosind google.com/google.ro:

Ce poţi descoperi folosind Google Earth

Pandemia de gripă nouă va fi cea mai „blândă” din istorie

„Cred că este foarte probabil ca aceasta să fie cea mai blândă pandemie din istorie”, consideră Marc Lipsith, profesor de epidemiologie la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii Harvard. El a fost coordonatorului unei ample analize pe care experţi citaţi de cotidianul The Washington Post au apreciat-o drept „cea mai sofisticată şi cea mai demnă de încredere de până acum”.

Asta ne spune ziarul Gândul în acest articol.

Articolul din The Washington Post este „Flu pandemic could be mild: H1N1 toll likely to be lower, but vaccinations are still encouraged”

Disputa liberală

Foarte interesant. Liberalii au o dispută: la putere sau în opoziţie? Ce putem afla în acest context?

„Evenimentul zilei” ne informează că:

La şedinţa de ieri a Biroului Politic, fostul şef al PNL le-a spus colegilor că i s-a făcut propunerea de a guverna cu PDL, dar majoritatea celor prezenţi au fost împotriva unei împăcări cu Traian Băsescu.

Crin Antonescu a preferat registrul ironic, spunându-i lui Tă riceanu să îi transmită lui Traian Băsescu că preşedintele PNL s-a schimbat şi că, dacă are ceva de discutat, să îl sune pe preşedintele în funcţie.

Reproşul său a fost cu atât mai serios cu cât Tăriceanu era bănuit de mai multă vreme că poartă discuţii cu Traian Băsescu, dar fostul premier a dezminţit existenţa acestor contacte.

Tăriceanu s-a ales cu critici şi din partea altor lideri liberali precum Norica Nicolai, Relu Fenechiu sau Puiu Haşotti.

Deasemenea,tot „Evenimentul zilei” ne mai spune:

Genocidul din România. Repere în procesul comunismului

Nici când călăul Ceauşescu a fost răsturnat, crimele nu s-au oprit. Continuitatea s-a făcut prin Iliescu care a exterminat circa 600, în majoritate tineri, între 22-31 Decembrie 1989. Neputând stăpâni situaţia din cauza abuzurilor, a continuat crimele în masă prin chemarea minerilor în ajutor, în mai multe rânduri, şi apoi întărindu-şi puterea, prin folosirea criminalilor din fosta securitate, împânzind aceste elemente înrăite în toate structurile de stat.
Aceasta a dus la haosul economic şi politic pe care l-a promovat şi în mileniu III. Remus Radina spune pe drept cuvânt: „Este tragic că şi astăzi se mai găsesc oameni inconştienţi (unii fost comunişti) care elogiază comunismul, uitând toate crimele comise de el.”
După ce executivul postcomunist, infiltrat de elemente retrograde, vinovate, caută să împiedice înlăturarea valului ce acoperă monstruoasele crime săvârşite de acest sistem barbar, după ce justiţia înfeudata practicilor totalitarismului a refuzat deschiderea procesului comunismului, a revenit rolul generaţiei tinere, ieşite din acest cataclism social, să ceară curăţirea vieţii publice de acei răufăcători ce înveninează societatea românească.

Cartea următoare merită citită:

Ce bem, ce mâncăm...

Vaccinarea: eroarea medicală a secolului. Pericole şi consecinţe

Producătorii de vaccinuri, ajutaţi de corpul medical, care a acceptat fără nici un fel de rezervă sau comentarii principiul vaccinării, au atins adevarate culmi în ce priveşte dezinformarea şi minciuna. Un fapt fără precedent în istoria umanităţii: să faci oamenii să creadă în eficacitatea şi inocuitatea acestui principiu inventat de Jenner şi însuşit de Pasteur, deşi nu are nici un fundament ştiinţific serios. Imunologia modernă demonstrează, din contră, că actul vaccinal constituie o lezare gravă a integrităţii sistemului imunitar a persoanelor vaccinate, făcând din acestea veritabile rezervoare de viruşi. Viruşi şi retroviruşi deveniţi pasivi de-a lungul evoluţiei, se găsesc în stare latentă în toate organismele animale şi umane, pierzându-şi o parte din capitalul lor genetic sau enzimatic. Introducerea în organism (prin vaccinare) a viruşilor vii sau atenuaţi, îi pot permite acestuia să reconstituie acest capital şi să dobândească deci o virulenţă nouă sau să creeze din bucăţi un virus sau un retrovirus hibrid.

Aceasta se numeste recombinare genetică. (HIV-ul este fără îndoială fructul unei astfel de recombinări). Deşi accidentele provocate de vaccinuri sunt nenumărate, ele sunt trecute sub tăcere. Se ştie astăzi, la 100 de ani după moartea sa, că Pasteur a fost un geniu al trişării, al plagiatului, al trucării statisticilor, al traficului de influenţă,
al publicităţii bine regizate, iar diversele sale experienţe vaccinale erau trucate, după cum mărturisesc chiar colaboratorii săi.

Aceasta carte stabileşte adevărul despre acest personaj şi demonstrează, prin studiul principalelor vaccinări, inutilitatea şi pericolul lor. În sfârşit, cititorul va afla despre cârdăşia farmaco-medico-politică ce dezinformează publicul şi predică vaccinarea doar pentru a profita financiar. De asemenea, va afla de ce vaccinarea a devenit un fel de act de credinţă într-o religie ale cărei dogme sunt false, ai cărei mari preoţi sunt producătorii de vaccinuri şi corpul medical.

Istoria interzisă

Ce era istoria noastră? Un x. Orice document e un termen al membrului al doilea (+a+b+c) până când suma tuturor termenilor ăstora va fi x/x. – dar mulţi din termenii aflaţi ne fac să ghicim pe ceilalţi până ce la sfârşit descoperim suma concretă pe care x o reprezintă. Asta însă e toată istoriografia. Cine nu ştie decât numele şi anii, acela ştie tot atâtea necunoscute ale ecuaţiei, cari numai în legătură, în coadaptare una cu alta primesc un înţeles.

Mihai Eminescu, Manuscrisul Istoriografie şi coadaptare în Opere vol. XV, Ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureşti, 1989, pag. 370, 371