Aroganță bancară...

Totul a-nceput acum câteva zile...

Pe telefonul mobil au apărut câteva apeluri cu număr ascuns la care n-am apucat să răspund. Ulterior, când am răspuns am fost pus în legătură cu un robot care-mi spunea că nu au un operator disponibil, dar să aștept pentru că apelul meu este foarte important pentru ei... Care ei? Nu eu făcusem apelul, eu primeam un apel telefonic de la un număr de telefon ascuns... Neștiind despre ce-i vorba, bineînțeles că am închis.

Dar cum apelurile au continuat la intervale de câteva ore, am avut răbdare și în sfârșit robotul m-a pus în legătură cu o persoană... Așa am aflat că toate aceste apeluri proveneau de la reprezentanții unei bănci, pe numele ei Bancpost S.A.

Ce mi s-a comunicat? Că am o datorie de 6,77 euro către bancă, urmare a creditului imobiliar pe care l-am contractat undeva prin 2004-2005. Lună de lună am plătit câte 233 euro, rată scadentă la fiecare zi de 17 a lunii. Se pare că de vreo două luni, rata mea a crescut la 236 euro, o creștere nesemnificativă de altfel. Deranjant este atitudinea pe care o are banca, bancă ce a primit lună de lună rata aferentă, iar la această „întârziere” de 6,77 € face tam-tam ca pentru sute sau mii de euro și mă amenință cu Biroul de Credit, i-am comunicat operatorului faptul că a doua zi, în 30.05.2011, mă voi deplasa la bancă pentru achitarea acestei mici sume, dar cămă deranjează această atitudine ameninţătoare şi că voi lua foarte în serios varianta achitării integrale ac creditului şi ruperea oricărei relaţii cu această instituţie bancară.

Ceea ce am şi făcut, astfel încât pe la orele 17:00 a doua zi, datoria era achitată. Lucrurile însă, nu s-au oprit aici, întrucât, ieri primesc acasă o scrisoare emisă (culmea!) în ziua de 30.05.2011 pe care o reproduc:

Înştiinţare privind întârzierea la plată

Domnule ...
În baza contractului de credit ipotecar ... în care aveţi calitatea de împrumutat, înregistraţi o datorie în valoare de 6,77 EUR, la data de 30/05/2011, reprezentând rata neachitată, dobânzi curente şi dobânzi penalizatoare.

Pentru a evita consecinţele neplăţii şi pentru a ori procedura de urmărire a creditului restant începută de către Departamentul Intern de Colectare Creanţe,

Vă solicităm să efectuaţi urgent plata datoriei nu mai târziu de 6/06/2011.

ESTE ÎN INTERESUL DUMNEAVOASTRĂ SĂ PLĂTIŢI LA TIMP!

Orice zi de întârziere la plată atrage după sine majorarea datoriei totale cu dobânzi şi penalizări de întârziere. În plus, în cazul întârzierii la plată a debitelor restante, cu peste 30 de zile de la scadenţă, informaţiile cu privire la datoria dumneavoastră sunt transmise către Biroul de Credit.

AVEŢI DIFICULTĂŢI FINACIARE? VĂ PUTEM AJUTA!

În cazul în care aveţi dificultăţi financiare, dorim să venim în sprijinul dumneavoastră prin oferirea următoarelor soluţii, aplicabile doar după efectuarea plăţii menţionate anterior:

• micşorarea ratei lunare prin extinderea perioadei de rambursare a creditului şi/sau
• schimbarea datei scadente aferente creditului cu o altă dată aleasă de dumneavoastră, conform posibilităţilor dumneavoastră de plată - oferta este valabilă până la data de 30 iunie 2011.
  

Pentru informaţii referitoare la valoarea actualizată a restanţei sau orice alte informaţii suplimentare referitoare la creditul dumneavoastră, vă rugăm să ne contactaţi la numărul 0213800112 de luni până vineri între orele 08:00 - 21:30, sâmbătă şi duminică între orele 09:00 - 17:00.

În cazul în care, până la primirea prezentei informări, aţi achitat deja sumele datorate, vă mulţumim şi vă recomandăm să urmăriţi pe viitor achitarea la termen a obligaţiilor dumneavoastră.

Cu stimă,
Adrian Andrei
Şef Serviciul Urmărire Internă Credite

Deci: acest funcţionar bancar, nu aşteaptă să treacă ziua în care am promis că voi achita datoria şi îmi trimite deja scrisoarea de mai sus. Mai mult, nu sesizează că suma de 6,77 € este mult prea mică în comparaţie cu valoarea ratei pentru a fi vorba „dificultăţi financiare”. Ca orbetele, acesta ia o scrisoare model (concepută probabil de altcineva), completează datele personale şi o trimite, cu riscul de a supăra un client cu care nu a avut probleme vreme de câţiva ani! Halal angajaţi are această instituţie bancară! Asta ca să nu mai vorbim de această atitudine agresivă complet nejustificată în contextul prezentat.

Probabil că nu sunt singurul într-o astfel de situaţie... Dar băncile s-au învăţat să-şi trateze de sus, cu superioritate clienţii uitând că, de fapt, doar datorită acestora îşi pot permite salariile pe care le oferă unor persoane al căror singură expertiză este aceea de a face lucrurile ca un robot...

Asta-i o poveste, pot fi şi altele...

Absenteismul la vot în timpul alegerilor prezidenţiale din 1990 până în 2009

Cercetări privind sursa emanaţiilor de gaze din zona centrală a localităţii Zemeş

Să facem un pic de analiză pe text...
În primul rând, sesizăm autorul documentului: Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti, Facultatea Ingineria Petrolului şi Gazelor, concret, Catedra Geologie-Geofizică. Asta ca să ştim de unde plecăm...
Trecând la titlul documentului, înţelegem că va fi vorba despre „Cercetări privind sursa emanaţiilor de gaze din zona centrală a localităţii Zemeş, jud. Bacău”. Or fi permise prescurtările de cuvinte? ;)
Mai avansăm un pic şi aflăm data documentului: ianuarie 2011! Deci foarte recent...
Cuprinsul ne pune deja în gardă: e vorba de şase capitole mari şi late, ultimul fiind - aşa cum se cuvine unui studiu care se respectă - „Concluzii”.
 Apoi vedem şi responsabilii studiului: un „colectiv de cercetare”, un „responsabil de contract” peste care semnează şi domnul rector al universităţii, bineînţeles o semnătură strict administrativă! Ce înţelegem de-aici: că e vorba de un contract. Unul din partenerii contractuluieste universitatea, asta e clar. Cealaltă parte nu mai e clară, dar spre norocul nostru ne lămureşte pagina următoare: studiul s-a întocmit la solicitarea Primăriei Zemeş. Ei, acum lucrurile sunt clare şi pentru noi. Primăria are o problemă cu locuitorii în urma exploziei, ba chiar deflagraţiei (după cum ne spune studiul) dintr-o locuinţă aflată în apropierea alunecării de teren ce a avut loc în 1992...
Buuun... După ce am lămurit cadrul general, trecem la un prim capitol cu titlul „Cadrul geologic general”, dar nu înainte de a sesiza faptul că studiul - în mod sigur - n-a avut o redactare unitară, porţiuni întregi din el fiind scris fără utilizarea caracterelor diacritice! Acest prim capitol pare a fi o reutilizare a unor texte mai vechi utilizate în cadrul catedrei de Geologie-Geofizică. Oricum acest capitol pare a avea doar rolul de „umplutură”, beneficiarul nefiind - în mod sigur - interesat de această prezentare teoretică.
Ei bine, trecând la capitolul următor, aflăm câte ceva despre „Descrierea alunecării” ce a avut loc în iunie 1992. Important este faptul că aflăm „factorii favorizanţi” ai alunecării, factori de tip „naturali” şi „antropici”.
După asta, fraza următoare atrage atenţia: „Un colectiv de cercetare care a reunit specialişti din Institutul de Construcţii Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti a elaborat, sub egida S.C. Petrostar S.A. Ploieşti, o lucrare privitoare la amploarea şi complexitatea fenomenului de alunecare.” Nu ni se spune când s-a elaborat acest studiu, dar se prezintă concluzia: „... în pericol iminent se află şcoala nouă, cele 7 locuinţe de la baza alunecării, depozitul de ţiţei 401 şi drumul judeţean 117.”
De asemenea, ni se spune că - probabil cu ocazia elaborării studiului pomenit mai sus -  „au fost efectuate o serie de foraje geotehnice pe toată suprafaţa alunecării, din care s-au recoltat probe netulburate, supuse analizelor geotehnice, pentru determinarea parametrilor fizico-mecanici.”
Urmează un nou capitol referitor la lucrările de cercetare efectuate, care s-au redus de fapt la realizarea a şase foraje geotehnice.
Şi, în sfârşit, concluzia concluziilor cu final cunoscut: „Considerăm că arealul aflat la baza alunecării (zona şcoala nouă - casa nr. 641) prezintă risc mare de declanşare a unor deflagaraţii accidentale, ce pot avea urmări catastrofale, drept pentru care recomandăm evacuarea populaţiei de pe această suprafaţă, zona fiind improprie locuirii.”
Păi conform afirmaţiei de la pagina 19 a studiului: „Petrom a transmis tuturor locuitorilor din zona de ebulment, după producerea alunecării, notificări scrise referitoare la pericolul pe care-l prezintă eventualele iviri de gaze.” Cu alte cuvinte, încă din 1992, concluzia acestui „studiu” era cunoscută. Cu toate acestea, autorităţile locale au ignorat-o, ba mai mult au făcut o nouă şcoală în zona aflată în pericol.
Şi-atunci ce rost a avut acest studiu?
Credem că explicaţiile trebuiesc căutate în absconsele meandre ale gândirii politice ale primarului PD-L-ist Ioan Şelaru care şi-a căutat o umbrelă justificativă în autoritatea pe care ar trebui s-o reprezinte singura universitate de profil a ţării. Iar universitatea respectivă, dincolo de calitatea jalnică a studiului, de dragul unui contract (oare de ce sumă o fi vorba) s-a lăsat atrasă în acest joc.

Nebănuite „succesuri” să aveţi!

Ghidul nesimţitului

Manual de bancuri

Model de ţară

Oare chiar îi poate vedea cineva pe politicienii români aplecându-se cu atenţie asupra unui material ca cel de mai jos?
Autorul acestui material este Florian Colceag. O anumită idee despre dumnealui ne putem face din articolul acesta, unde se spune că: 

În 2007, domnul Profesor Colceag spunea despre învăţământul românesc „Sistemul a ajuns în faza de putrefacţie, de distrugere, devenind toxic atât pentru elevi, cât şi pentru profesori”. Acum, în 2009, suntem într-o anumită „situaţie” cu educaţia. Se ştie care. Profesorul Florian Colceag din 2007 tot spune. Cine l-a auzit? Cine l-a ascultat? Pe cine a interesat?

Alo, Institutul Cantacuzino?

Primul-ministru Emil Boc a afirmat, după ședința de guvern de miercuri, că a fost informat despre faptul că Institutului Cantacuzino i s-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a vaccinurilor, dar şi-a exprimat convingerea că în perioada următoare instituţia îşi va relua activitatea

Am fost informat de ministrul Sănătăţii cu privire la acest subiect şi sunt convins că în perioada următoare se vor face demersuri, astfel încât activitatea să reintre în normal

a afirmat Emil Boc la finalul şedinţei de guvern.

Institutul Cantacuzino nu mai poate produce vaccinuri, întrucât Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras, la începutul lui februarie, autorizaţia de punere pe piaţă a vaccinurilor şi a tuturor produselor injectabile, deoarece acesta nu a respectat regulile de bună practică de producţie (GMP - Good Manufacturing Practice), a anunţat marţi Daniel Boda, reprezentantul ANM, la încheierea audierilor desfăşurate în cadrul Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor.
O astfel de interdicţie ne duce cu gândul că produsele finale nu sunt în regulă, din moment ce nu s-au respectat regulile de bună practică în producţie! Şi bieţii oameni care s-au vaccinat deja, ce mai pot face?

Chelul şi tichia antirachetă

Ideea ca România să găzduiască elemente ale scutului antirachetă a fost vehiculată neoficial încă de la începutul acestui proiect, în perioada administraţiei Bush, dar a revenit cu insistenţă după ce preşedintele Obama a anunţat în toamna anului trecut că sistemul va fi modificat.

CSAT a aprobat joi instalarea de componente antirachetă pe teritoriul României începând cu anul 2015, a anunţat joi Traian Băsescu, care a precizat că Acordurile bilaterale dintre SUA-România pe acest subiect vor fi ratificate de Parlament. Şeful statului a mai precizat că invitaţia ca România să participe la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă a fost lansată de preşedintele SUA, Barack Obama, prin intermediul subsecretarului de stat american pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher. Potrivit preşedintelui, pe teritoriul României vor fi amplasaţi „interceptori tereştri”, reprezentând componente ale sistemului antirachetă. Calendarul convenit cu americanii vizează operaţionalizarea facilităţilor de pe teritoriul României începând cu anul 2015.

Încă din 2005, cotidianul francez Le Figaro scria că România ar putea fi aleasă de americani pentru instalarea unei baze în cadrul scutului antiracheta.


Ar fi fost vorba de baterii de rachete Patriot. Explicaţia ziarului francez era, atunci, una simplă: Bucureştiul părea dispus să facă mai multe concesii în această privinţă, spre deosebire de Polonia (oare de ce?), stat cu care Washingtonul purta deja tratative pe aceasta temă încă din 2002. Ulterior, a fost aleasă Polonia pentru a găzdui baza pentru interceptoarele scutului antirachetă din Europa.

Preşedintele american Barack Obama a anunţat însă la 17 septembrie 2009 că SUA renunţă la proiectul de scut antirachetă în Europa de Est promovat de predecesorul său George W. Bush. Obama a dat asigurări că noul sistem de apărare antirachetă va fi mai amplu decât precedentul, subliniind că programul balistic iranian rămâne o ameninţare. În aceeaşi zi, secretarul american al apărării Robert Gates a precizat că Statele Unite nu renunţă la instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în Europa, ci intenţionează să le facă mai flexibile, pentru a acoperi nordul şi sudul Europei.

Rusia s-a opus vehement proiectului de scut american antirachetă promovat de fostul preşedinte american George W. Bush, care prevedea instalarea de rachete interceptoare în Polonia şi a unui radar în Cehia, considerându-l drept o ameninţare la adresa securităţii sale.

Scenariul referitor la posibila implicare a României în acest plan a fost vehiculat anterior. Astfel, imediat după anunţul din septembrie al preşedintelui american Barack Obama de a renunţa la proiectul de scut antirachetă promovat de predecesorul său, George W. Bush, în favoarea unui sistem mai puternic, mai inteligent şi mai rapid, presa de rusă şi americană au scris că SUA ar putea instala elemente ale unui scut antirachetă în Turcia, Israel, Bulgaria şi România, după ce au renunţat la Polonia şi Cehia.

Această perspectivă a fost sugerată şi de unii dintre oficialii români. Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu declara în septembrie că „România este în joc” în ceea ce priveşte acest sistem de apărare, asigurând că „nimeni nu va fi lăsat în urmă” şi atrăgând atenţia că ar fi bine ca şi Rusia să fie implicată.

Sursa: ziarul Cotidianul

Ghici cine-i chelul în povestea asta!

Guvernarea pinguinului Boc

Test :)

În ce direcţie se deplasează autobuzul din imagine: spre stânga sau spre dreapta?

Nu te poţi hotărî?
Priveşte din nou imaginea... cu mai multă atenţie!!

Încă nu ţi-ai dat seama?

Unor preşcolari le-a fost arătată aceeaşi imagine, şi în proporţie de 90 % dintre ei au răspuns:

- Autobuzul merge spre stânga.

La întrebarea de justificare:

- De ce crezi că merge spre stânga?

ei au răspuns:

- Pentru că nu se vede uşa de intrare în autobuz.

Ce spui? Cum te simţi?

Limba noastră-i o comoară...

Cine „umblă” frecvent pe net se va lovi la fel de frecvent de schimonoselile la care e supusă limba română. Posibilitatea oferită oricărui internaut de a se exprima, în esenţă un bun câştigat, este în realitate un handicap, pe care oamenii nu-l percep ca atare. Pentru că exprimări de genul:

...desii imi era o teama foarte mare privind starea drumurilor...

Cum pot sprijinii construirea...

...stabilirea unor obiective concrete pentru a imbunatatii o stare de fapt.

arată că ai ceva probleme cu mânuirea acestei unelte numită limba română. Şi chiar dacă în esenţă vrei să exprimi ceva bun, nu poţi ignora forma. Am auzit argumente de genul: „ai înţeles ce-a vrut să spună?” Da, e-adevărat, am înţeles, dar tot mă deranjează exprimarea incorectă. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că în condiţiile în care tehnologia oferă această posibilitate, foarte mulţi internauţi (inclusiv blogeri), nu folosesc diacriticile. De ce? Cred că din comoditate. Din lipsă de respect pentru limba română, dar şi din lenea de a căuta soluţii în a-şi configura calculatorul să folosească diacriticile. Apropó de asta, recomand: http://secarica.ro/html/ro.html

Revenind la greşelile de exprimare ale internauţilor, asta-mi aminteşte de un banc:

Un ţăran cu calul său, în târg... Un gospodar se apropie şi întreabă:
- Trage bine calul dumitale, bade?
- Apăi cum de nu, pe încercate!
Zis şi făcut. Găsesc în târg o căruţă încărcată cu lemne, înhamă calul, acesta se încordează, trage căruţa, dar... intră cu capul într-un zid...
- Bade, da' calul dumitale-i orb!...
- Orb, orb, da' ai văzut ce curajos-îi?